Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 7 februarie 2024

Parintele Serafim Rose . Traim in intuneric, dar vine un mai mare intuneric, luciferic


Cu pacatele noastre de zi cu zi, grele si multe, apropiem si mai mult venirea lui antihrist. In loc sa ducem viata in curatie si pocainta, noi petrecem in desfranare, petreceri de tot felul, barfind si dusmanind pe cei dragi sau pe aproapele nostru.

 In loc sa facem fapte bune, de milostenie, noi mai cumparam inca o masina, zidim inca un etaj, in loc sa inmultim rugaciunea, stam in fata televizorului toata seara, in loc sa ducem copiii la biserica, ii ducem in parcuri de distractie, in loc de pocainta, blestemam si injuram. De pacatele  grele, ca avorturile, curviile, insalaciunile si alte rele din viata, care ne apasa greu pe umeri, de ne strivesc, ce e de zis... , mila lui Dumnezeu. Traim de parca nu am muri niciodata. Suflete in paragina, in moarte , caci pacatele alunga Divinul din el. Rautatea si nedreptatea au intrecut limitele, dar noua ne place asa viata. Distractii, vacante, cumparaturi cu nemiluita, sa ne traim viata. Uitam ce vremuri traim. Si vin vremuri tare grele, de se ingrozeau Sfintii Parinti la gandul ca vor apuca aceste vremuri. Caci vor fi cumplite . Dar noi nu ne pregatim, nu ne pasa, caci mai avem de ridicat un etaj la casa, trebuie sa vizitam lumea, sa ne satisfacem toate placerile. 
 Uitam de fapt, ca Sfintii ne avertizau, ca vor putea rezista doar cei ce au dobandit Harul. 
Acesta ne va acoperi. 
Unii rataciti duhovniceste  traiesc cu impresia ca traind in pacate si patimi, vor veni ingerii din Cer sa-i hraneasca, sa-i apere in vremea lui antihrist.

Raul a atins cote alarmante. Dragostea fata de aproapele a disparut aproape complet, caci fiecare traieste doar pentru el. Minciuna domneste peste tot. Presa manipuleaza si dreseaza la greu  oamenii care se pretind a fi cu discernamant. Pe zi ce trece oamenii se indracesc si mai tare, vor deveni bestii, rai ca demonii, caci drau  drepturi celui rau daca persista  timp indelungat sa stea in pacate de moarte. Dezbinare si ura- ca la drumul mare. Ne uram aproapele, in loc sa-l ajutam, sa-l intarim, sa-l iubim, sa-l sustinem. Datori suntem sa iertam si sa iubim aproapele. Acest lucru insa nu inseamna sa toleram, sa tacem, sa nu luam atitudine cand biserica si credinta este batjocorita, terfelita si umilita. Pacat este cand tacem, mare pacat.

Egoism si mandrie cat cuprinde. Oare nu stim ca mandria este cel mai strasnic si infiorator pacat ? 
 
Suntem un pumn de pamant, dupa cum spunea Parintele Cleopa. Mandria este cel mai mare si strasnic pacat, caci intuneca mintea, ratiunea si intuneca inima, devenim trufasi si ingamfati, mai rau ca animalele.
Din mandrie apar curviile, inselaciunile, divorturile, uciderile, lacomia, egoismul, razboaiele, sinuciderile si alte catastrofe si necazuri. Mandria duce la bestialitate, la uciderea sufletului, caci mandrul cade in pacate grele ( in legaturile tuturor demonilor:demonul desfranarii, al avaritiei, al inselatoriei, al lacomiei pantecelui, al betiei, al uciderilor si asa mai departe)
Sa fugim deci de acest mare ,,demon,, - cel al mandriei, sa ne smerim facand ascultare de duhovnic. Astfel, plangand pacatele, avand lacrimi adevarate de pocainta ( caci si mandrul plange, dar plansul lui este nesuferit in fata Domnului, caci acesta isi plange de mila, invinovatind pe toti, neintelegand de fapt ca el este cauza tuturor suferintelor lui).
Doar incercand sa ne smerim, sa vedem suferinta si necazul ca ,,un medicament bun din mana Domnului,, spre indreptarea noastra, doar asa putem constientiza raul pricinuit semenilor nostri , raul facut in fata Domnului.
Bineinteles, mandrul si trufasul se va razvrati imediat impotriva lui Dumnezeu pentru suferinta data, iar cel smerit o va intelege ca asa e voia Lui, spre ,,ruperea legaturilor cu diavolul, caruia ia slujit cu buna stiinta zeci de ani,,
Dupa cum spun Sfintii Parinti, au fost cazuri ca si ,,dracul,, s-a spovedit, insirand pacatele de mii de ani, dar o facea ca o povestire, fara regret ce a facut. Sunt multi posedati de duhuri necurate, mai ales cei mandri.
Daca zicem ca suntem cu ceva mai buni fata de altcineva- suntem mandri
Daca ne falim ca avem o casa mai mare si pompoasa- suntem mandri
Daca ne falim ca avem multe facultati- suntem mandri
Daca ne e rusine cu parintii nostri, ca au cazut in patima alcoolului- suntem mandri
Daca ne mandrim cu hainele, bijuteriile noastre- suntem mandri
Daca ne mandrim ca avem copii destepti, cu situatie financiara buna- suntem mandri
Daca ne mandrim ca noi nu fumam, iar colegul nostru fumeaza- suntem mandri
Daca nu suportam indreptarea buna a cuiva- suntem mandri
Daca ne maniem la observatia buna fata de gresala noastra- suntem mandri
Sa nu fim mandri, aroganti, trufasi, plini de noi ca detinem aceste bunuri daruite de Domnul. Si din aceste daruri- impartim si altora,celor ce au lipsa, neajutorati, batrani , bolnavi, caci asa e porinca Domnului.

Smerenia este cea mai de pret podoaba in fata Domnului. Aceasta ,,haina,, scumpa este de cea mai mare valoare in calea mantuirii noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu