Totalul afișărilor de pagină

duminică, 7 ianuarie 2024

Intelepciunea atonita - Noi alegem binele, sau raul


Traim in vremurile de pe urma, asa cum ne avertizau Sfintii Parinti, ca tocmai acum vor fi cele mai mari sminteli si inselari, ce nu au fost de la intemeierea lumii. Secte peste secte, avand chipul lui Hristos, goana dupa bani, avere si slava desarta, desfrau cat cuprinde, mandrie multa -ce invidiaza si cel rau ca nu o are, parere de sine, trufie, lacomie, invidie si alte rautati.
Si cu cate mai multe pacate adunam, cu atat se departeaza Duhul Sfant de noi si uite-asa ne pomenim ca nu mai avem nevoie de rugaciune, de Sfanta Liturghie, de Sfanta Impartasanie, caci nu mai intelegem ce se intampla, caci sa impietrit de tot inima si cugetul. Uite asa mai cade un suflet. 
Pe zi ce trece dispare credinta , bunatatea si dragostea, caci e vremea aparitiei antihristului, e vremea lui, deci, cad sufletele cu miile pe zi.
Blesteme, injuraturi peste tot. Vraji, farmece, horoscoape, minciuni, barfa, clevetire, hotie, curvie si alte ale satanei peste tot pe unde nu te intorci. Jale mare !
Cu cate mai multe suflete cad, cu atat satana capata putere mai mare. 
Ma adresez celor care inca mai viati... Distribuiti acest material, caci faceti milostenie sufleteasca. Pomeniti pe cei ce se lasa de biserica la cat mai multe manastiri ( cei din casa, cei dragi. Nu se pomenesc insa sectarii si cei ce nu s-au  spovedit niciodata/ intrebati duhovnicul). 
Binecuvantati din inima buna toata creatia Domnului. Iertati tuturor absolut tot. Faceti bine cat mai mult. Asa amanam venirea celui rau, a antihristului. De noi depinde. 
Sa lasam cele rele , sa cautam sa lasam orice pacat. Sa ne rugam mai mult. Sa avem mai multe lacrimi de pocaina. Le vom avea, daca facem mila cu aproapele. Sa cautam sa fim mai buni decat ieri.
Mila Domnului cu voi.

Despre judecarea aproapelui, CAT DE MARE PACAT ESTE



DESPRE JUDECAREA APROAPELUI

Într-o zi, a venit la o sfântă mănăstire, Isac Tebeul, care locuia departe, în pustia Tebaidei, și aflând că un ucenic păcătuise de mai multe ori, l-a osândit.

După judecată s-a întors în sihăstria sa. Când s-a apropiat de chilie, a văzut cu uimire cum înaintea ușii stă un tânăr, strălucitor ca soarele, cu o sabie în mână.

-Cine ești – a întrebat bătrânul – și ce poftești de la mine?

-Sunt Arhanghelul Mihail, a răspuns tânărul. Nu te las să intri înăuntru.

-Din ce pricină, Mărite Arhanghel?

Și a răspuns îngerul:

-Dumnezeu m-a trimis aici, zicând: Întreabă-l pe Isac ce poruncește să fac cu fratele lui pe care l-a judecat și l-a osândit?

Bătrânul s-a rușinat îndată și, căindu-se, a zis:

-Am greșit, iartă-mă!

Îngerul a răspuns:

-Scoală-te, Dumnezeu te-a iertat. Păzește-te, de acum înainte, să nu judeci pe cineva mai înainte de a-l fi judecat Dumnezeu.

Ce aprigi suntem când judecăm pe alții și cu câtă iuțeală suntem gata să osândim și să dăm verdicte! De-am fi mai aspri cu noi înșine și blânzi și înțelegători cu ceilalți!