Patania unei enoriase dintr-un varf de munte
Venea des o femeie din localitatea vecina sa ajute uneori la manastire, sa mai aduca cate ceva la bucatarie, sa mai lase un pomelnic la Sfanta Liturghie. Singura fiind, in pragul varstei de 40 de ani, dupa un divort urat, se tot ruga la icoana Maicii Domnului sa intalneasca un crestin cu frica de Dumnezeu.
-,,Mergi si la alte manastiri si lasa si acolo sa fii pomenita vreme de patruzeci de Sfinte Liturghii. Scrie si pe cei vii din casa, si pe cei adormiti. Dar la cat mai multe manastiri ,,- ii zic eu. Dar inainte de toate, vezi de vorbeste numaidecat cu duhovnicul sau cu parintele pe cine treci la pomenit, sa nu vie rele peste tine. Fa spovedanie curata, cauta pacate ce nu le-ai zis, si apoi ia de citeste tot patruzeci de zile, post tinand, Acatistul Sfantului Spiridon sau Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae. Fa milostenie cat mai des posibil.
Trecu vreme de patru saptamani si tot ma uitai sa o vad, dar nici pomeneala.
-,,E maritata, sta in orasul vecin, la Sibiu,,-zice o alta crestina,vecina ei.
Am zambit incet, si numai atat am zis ,, Slava tie Doamne, Slava Tie,,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu