Conform Sfinților Părinți, diavolul dorește ca omul să fie trist

 

De ce diavolul ne vrea vrea triști și care e soluția

 Conform Sfinților Părinți, diavolul dorește ca omul să fie trist deoarece tristețea (akedia sau deznădejdea) este una dintre cele mai puternice arme prin care poate separa sufletul de harul lui Dumnezeu.
Iată detalierea acestui concept și soluțiile propuse de tradiția filocalică:

De ce vrea diavolul să fim triști?

•  Paralizia duhovnicească: Tristețea excesivă „întunecă mintea” și îl face pe om incapabil de rugăciune sau de fapte bune.
•  Sfântul Ioan Casian spune că tristețea este un vierme care roade nu doar trupul, ci și sufletul, secătuind orice dorință de viață spirituală.
• Deznădejdea: Scopul final al diavolului este să-l convingă pe om că păcatele sale sunt prea mari pentru a fi iertate. Dacă un om este trist și deznădăjduit, el nu se mai pocăiește, crezând că nu mai are nicio șansă, ceea ce îl duce la pierzarea sufletului.
• Pierderea credinței în providență: Tristețea este un semn că omul nu se mai încrede în grija lui Dumnezeu, ci se bazează doar pe propriile forțe sau pe circumstanțele exterioare.
• Izolarea: Omul trist tinde să se închidă în sine și să rupă comuniunea cu ceilalți. Diavolul atacă cel mai ușor „oaia care s-a despărțit de turmă”.

Tipurile de tristețe (după Sfinții Părinți)

Sfinții Părinți fac o distincție clară între: 

Tristețea după Dumnezeu (Pocăința): Este aducătoare de pace, blândețe și speranță. Aceasta apare când omul regretă păcatul, dar are încredere în mila Domnului.
Tristețea lumii (Tristețea drăcească): Este plină de tulburare, furie, nerăbdare și duce la disperare. Aceasta „lucrează moartea” (2 Corinteni 7, 10).

      Conform Sfinților Părinți , pentru a învinge această stare, Părinții recomandă următoarele remedii:

• Rugăciunea și Psalmii: Sfântul Nil Ascetul spune că rugăciunea este cel mai bun leac împotriva tristeții. Citirea Psaltirii este considerată „alungătoarea demonilor”.
• Spovedania: Scoaterea gândurilor negre la lumină prin mărturisirea lor unui duhovnic distruge puterea diavolului, care lucrează prin ascuns și prin întuneric.
• Nădejdea în Mila lui Dumnezeu: Trebuie cultivat gândul că Dumnezeu este un Tată iubitor, nu un judecător crud. Sfântul Isaac Sirul ne învață că „păcatele noastre sunt ca un pumn de nisip aruncat în marea milei lui Dumnezeu”.
• Munca și activitatea (Alungarea lenei): Akedia (tristețea dublată de plictiseală) se vindecă prin rânduială și muncă fizică, pentru a nu lăsa mintea să hoinărească în gânduri negative.
• Mulțumirea (Euharistia): A mulțumi lui Dumnezeu chiar și în necazuri este „lovitura de grație” dată diavolului. Recunoștința schimbă perspectiva de la lipsă la prezența harului.
• În concluzie, diavolul vrea să fim triști pentru a ne fura bucuria Învierii, care este starea firească a creștinului. Sfântul Serafim de Sarov obișnuia să îi întâmpine pe toți cu salutul: "Bucuria mea, Hristos a înviat!", tocmai pentru a alunga duhul tristeții.

Iată câteva dintre cele mai profunde citate ale Sfinților Părinți care explică mecanismul tristeții demonice și modul în care aceasta poate fi învinsă:

Despre natura tristeții de la diavol  

• Sfântul Ioan Gură de Aur: „Tristețea este un vierme al inimii, care nu mănâncă doar trupul, ci și sufletul. Ea este o cursă a diavolului, căci prin ea el reușește să fure omului dorința de a mai face vreun bine.”
• 
  
• Sfântul Nil Ascetul: „Precum rugina mănâncă fierul, așa tristețea mănâncă inima omului. Ea este singura stare prin care diavolul poate imobiliza un suflet fără ca acesta să fi făcut neapărat un păcat trupesc.”
• 
  
• Sfântul Ioan Casian: „Tristețea lumii produce moartea, fiindcă ea nu caută vindecarea la Dumnezeu, ci se hrănește din propria disperare. Ea este un nor negru care oprește razele soarelui divin să mai lumineze mintea.”

De ce vrea diavolul tristețea noastră?

• Sfântul Serafim de Sarov: „Diavolul nu are nicio putere asupra celui care este plin de bucurie. El caută să ne întristeze pentru că știe că un suflet trist este un suflet lipsit de apărare.”
• Sfântul Efrem Sirul: „Vrăjmașul se bucură de tristețea noastră, deoarece prin ea ne face să credem că Dumnezeu nu ne mai iubește sau că nu ne mai poate ierta.”

Soluția și vindecarea

• Sfântul Isaac Sirul: „Nu te lăsa biruit de tristețe pentru greșelile tale. Păcatele tale, oricât de multe, sunt ca un pumn de nisip aruncat în oceanul imens al milei lui Dumnezeu. Cine se întristează peste măsură pentru păcat, de fapt se mândrește, crezând că el ar fi trebuit să fie perfect prin propriile puteri.”
• Sfântul Serafim de Sarov: „Dobândește duhul păcii și mii de oameni din jurul tău se vor mântui. Bucuria mea, Hristos a Înviat! Nu există motiv de tristețe pentru cel care crede în Înviere.”
• Sfântul Paisie Aghioritul: „Tristețea este pentru cei care nu au nădejde. Noi, creștinii, avem un Dumnezeu Care a biruit moartea. Când vin gândurile negre, spune imediat: Slavă Ție, Doamne! și tristețea se va topi ca ceara de la fața focului.”
• Sfântul Ioan Scărarul: „Cel care a biruit tristețea a biruit totul. Cel care s-a lăsat biruit de ea, este ca un om care are mâinile legate la spate în timp ce dușmanul îl lovește.”

Scris de Livia Radu M

toate drepturile rezervate @, a nu se copia