Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 23 aprilie 2016

                         Calugaria



Călugăria este: dor nestins şi ceresc de a te uni cu Dumnezeu, iubire feciorelnică de Hristos, vocaţie de Mireasă a Mirelui nemuritor, căutare a liniştirii şi rugăciunii, dorinţă de a fugi de lume cu tot ce înseamnă ea, pocăinţă până la moarte, ascultare necondiţionată de stareţă şi de părintele duhovnicesc, sărăcie de bună voie şi nevoinţă a trupului, rugăciune neîncetată şi pravilă respectată cu sfinţenie, feciorie a trupului până la moarte.

Călugăria nu este: un refugiu în calea deziluziilor, o reţetă pentru îndrăgostiţii iremediabil sau înşelaţii în dragoste, nu e o cale a comodităţii sau a lipsei de implicare socială sau familială, un apanaj al lenei sau un eufemism al ignoranţei. 
În al doilea rând, trebuie să vorbiţi cu părintele duhovnicesc, el vă cunoaşte mai bine şi vă va spune ce este mai bine.
Al treilea lucru, dacă cele două au avut rezultat favorabil: căutarea unei mănăstiri în apropiere, sau mai departe, mergeţi acolo, vorbiţi cu stareţa, ea vă va spune care sunt condiţiile de intrare în monahism. Trebuie să ştiţi că trei ani veţi fi sora de mănăstire, timp în care vă puteţi răzgândi cu privire la monahism.
Dacă iubiţi copiii, plăcerile, posesiunile, sunteţi încăpăţânată, doriţi libertate, atunci se prea poate să nu fiţi de călugărie. 
Dacă iubiţi tăcerea, rugăciunea multă, singurătatea cu Dumnezeu, fecioria, munca, meditaţia la moarte, atunci dimpotrivă, sunteţi făcută pentru călugărie.

Doamne milueşte. Succes.
Pr. Ioan Valentin Istrati




Pentru calea călugăriei, trebuie, prin urmare, „sănătate deplină și maturitate de minte”. 
Viața duhovnicească nu se deschide decât în sufletul care are curajul umilinței. „Înjosirea în fața lui Dumnezeu, disprețul de sine și lepădarea voinței proprii, iată cele trei arme ale sufletului”
 (Avva Pimen)

Viata monahala sau calugaria reprezinta o provocare pentru unii, un chin sau ceva plictisitor pentru altii, insa pentru cei care aleg sa o imbratiseze reprezinta singura cale demna de urmat.
Pentru a afla care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a accede la viata monahala, atat in cazul femeilor, cat si in cazul barbatilor, am stat de vorba cu cei din manastiri si am aflat ca fiecare persoana care vrea sa imbratiseze calugaria trebuie sa treaca printr-o perioada de proba.

"Te duci intr-o manastire si stai acolo doi-trei ani, iar daca poti sa traiesti, ramai in continuare, iar daca nu, nu ramai. Sa stea acasa, daca nu e sigur daca se calugareste sau nu. Aici nu prea incape daca stiu sau nu stiu. Daca nu stiu, stau acasa. Daca ai convingerea interioara ca esti facut pentru viata monahala, te duci acolo cu capul inainte. Nu te mai uiti nici in stanga, nici in dreapta, nici la ce zic parintii, nici daca te da la politie, daca face scandal, daca te da in ziar. Nu te mai preocupa chestiile astea.

Cine doreste sa vada daca este facut pentru viata de manastire, exact cum este logodna intre doi tineri, daca vrei sa vezi daca poti trai intr-o manastire, te duci sa vezi daca poti trai acolo. La maici, de exemplu, unele asteapta si zece ani pana sa depuna voturile monahale", ne-a spus unul din fratii calugari de la Manastirea Putna.

- Parinte, multi tineri sunt chinuiti de intrebari in legatura cu drumul pe care il au de ales si de multe ori consulta diferiti duhovnici, care le explica faptul ca importanta este apropierea de Dumnezeu, privitor la calugarie sau casatorie. Ei le recomanda rugaciunea, zicand: lasa sa se faca voia lui Dumnezeu.
 Deci, am putea deduce ca exista o voie a lui Dumnezeu ca unii, casatorindu-se, sa faca copii, iar altii sa se faca monahi?
- Da, s-ar putea sa fie, pentru ca Dumnezeu are nevoie si de oameni casatoriti, are nevoie si de oameni dezlipiti de lumea aceasta. 
Important este sa-ti gasesti tu locul, sa simti tu ce vrea Dumnezeu cu tine. In momentul in care te-ai hotarat pentru o cale, sa nu mai consideri ca mai exista pentru tine si o alta cale, iar calea pe care ti-o alegi, sa o alegi cu entuziasmul cuvenit, adica sa nu te casatoresti cu probabilitate, nici sa te faci calugar cu probabilitate, ci sa fii sigur ca asta este calea si atunci nu se mai discuta posibilitatea unei alte cai sau ca Dumnezeu ar fi avut un alt plan pentru tine. Noi nu stim sigur ce vrea Dumnezeu cu noi, dar stim ce putem face noi intr-o conditie sau alta.

Parintele Teofil Paraianu - Despre casatorie si calugarie
sursa http://www.crestinortodox.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu