Exista un timp, pentru cei incepatori, un timp anume pentru cei ce muncesc de zor la mantuirea sufletului si timp pentru desavarsire.
Cei ce sar de la primul pas spre ultimul, al sfinteniei, isi pot pierde mintea si sufletul, caci calea este tare grea si cu incercari si durere, pana la smereniea lui Dumnezeu.
Nu va avantati la trairi in asceza, caci rade rau diavolul de voi.
Smerenia se dobandeste ca DAR de Sus, este un dar al lui Dumnezeu, pentru indelunga rabdare a necazurilor si al rastignirilor de tot felul, fiind sub ascultarea unui duhovnic cu mult Har si experienta.
Smerenia o da Domnul atunci cand tacem, de la sine, la tot felul de umilinte si dureri, vazandu-i pe toti mai buni, iar pe noi mai pacatosi. Dar depinde si de cine facem ascultare. E o taina aici. Nu putem face ascultare de orisicine, caci sunt multi bolnavi psihic si posedati, care urmaresc distrugere noastra psihica. E o lucrare grea si dificila. Si necesita lucrarea multor ani, cu trezvie si ascultare fata de cele duhovnicesti.
In momentul in care nu te tulburi la umilinte, de la sine ( fara vre-un efort mintal), atunci sa stii ca esti pe calea cea buna. Umilinte anume ingaduite celor ce lucreaza de mult timp la mantirea sufletului sub ascultarea unui duhovnic zeci de ani. Si acest lucru e o taina duhovniceasca Dumnezeiasca anume.
Deci, nu se cade sa avem o parere de sine anume, a starii noastre. Pana nu avem sufletul curat de patimi si pacate, smerit total, suntem sub batjocura celui rau.
Orice stare, simtamant, gand ca suntem ceva, orice sau cu ceva mai buni decat cineva sau ca avem stari ,, mai bune,,- suntem in inselare a duhurilor rele.
Lucrati cele ce va spune duhovnicul, rugati-va zilnic cat mai des posibil, citind carti pe masura starii duhovnicesti, cautati a va curati sufletul, de a lucra virtutile, de a va feri de pacat, chiar si cu gandul, cautati linistea si urmati cursul firesc al mantuirii. Nu va avantati in lucrari de asceza, caci nu sunt pe potriva voastra, va poate pierde diavolul.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Slavă..., Și acum...
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.
Apoi Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul... (de trei ori).
Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine, singură nădejde te-am câștigat (de două ori).
Slavă..., Și acum...
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50:
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Cântarea 1, Glasul al 8-lea:
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutând mântuire; o, Maică a Cuvântului și Fecioară, de rele și de nevoi mântuiește-mă.
Asupririle chinurilor mă tulbură și de multe necazuri se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Slavă...,
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul și Dumnezeu, te rog Fecioară, izbăvește-mă din nevoi, că, la tine scăpând, acum îmi tind și sufletul și gândul meu.
Și acum...
Fiind bolnav cu trupul și cu sufletul, cercetării celei dumnezeiești și purtării tale de grijă învrednicește-mă tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce ești bună și Născătoarea Celui bun.
Cântarea a 3-a:
Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.
Folositoare și acoperământ vieții mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce ești pricina bunătăților și credincioșilor întărire, una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipește-mi tulburarea sufletului și viforul scârbelor mele, că tu, mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniștii ai născut, ceea ce ești de Dumnezeu fericită.
Slavă...,
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăților, bogăția facerii de bine izvorăște-o tuturor, că toate le poți ca una care ai născut pe Hristos Cel puternic întru tărie, una preacurată.
Și acum...
Fiind cuprins de neputințe cumplite și de chinurile bolilor, tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul tău, Fecioară, că pe tine te știu comoară de tămăduiri neîmpuținată și necheltuită, ceea ce ești cu totul fără de prihană.
Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a și a 6-a:
Izbăvește de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toți, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca și către un zid nestricat și folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.
Preotul zice ectenia:Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule..., la care pomenește pe cei pentru care se face paraclisul.Cântărețul:Doamne miluiește (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni...Și îndată sedealna, glasul al 2-lea: Podobie: Cele de sus căutând...
Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, stăpână: Vino degrab și ne izbăvește pe noi din nevoi, ceea ce ești singura grabnic folositoare.
Cântarea a 4-a:
Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Tulburarea patimilor mele și viforul greșelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul-Îndreptătorul, dumnezeiască mireasă.
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv și pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.
Slavă...
Îndulcindu-ne, preacurată, cu harurile tale, ție cântare de mulțumire cântăm, știindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Și acum...
Nădejde și întărire și zid de scăpare nemișcat câștigându-te pe tine, ceea ce ești întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cântarea a 5-a:
Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.
Umple, Preacurată, de veselie viața mea, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Izbăvește-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, curată, ceea ce ai născut Izbăvirea cea veșnică și Pacea care covârșește toată mintea.
Slavă...,
Risipește negura greșelilor mele, dumnezeiască mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut Lumina cea dumnezeiască și veșnică.
Și acum...
Tămăduiește, curată, neputința sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale, și sănătate, cu rugăciunile tale, dăruiește-mi.
Cântarea a 6-a:
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Cum a mântuit de moarte și de putrejune firea mea care era ținută de moarte și de putrejune, pe Sine Însuși dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului și Dumnezeului tău, să mă izbăvească și de răutățile vrăjmașului.
Pe tine te știu folositoare și păzitoare prea tare vieții mele, Fecioară, care risipești tulburarea năpastelor și izgonești asupririle diavolilor; de aceea mă rog totdeauna: Izbăvește-mă de stricăciunea chinurilor mele.
Slavă...,
Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare și sufletelor mântuire desăvârșită și desfătare întru necazuri; de lumina ta pururea ne bucurăm, o, stăpână; și acum ne izbăvește din nevoi și din chinuri.
Și acum...
Acum zac în patul durerilor și nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog ție, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii și Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor.
Preotul pomenește pe cei pentru care se face paraclisul, așa cum s-a arătat după Cântarea a 3-a. Apoi ecfonisul și condacul, glasul al 6-lea:
Ceea ce ești păzitoarea creștinilor nebiruită, și rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor; ci sârguiește ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credință strigăm către tine: Grăbește spre rugăciune și te nevoiește spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul și neamul.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Apostolul Paraclisului Maicii Domnului
Evrei (VII,7-17)
Diaconul: Înțelepciune.Preotul: Pace ție. Cântărețul: Și duhului tău. Aliluia..., glasul al 4-lea:
Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace.
Stih: Lumină spre descoperirea neamurilor.
Evanghelia de la Paraclisului Maicii Domnului
Luca I, 39-49, 56
Slavă...,glasul al 2-lea:
Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime Sfântă, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre. Și stihirile acestea, glasul al 6-lea: Podobie: Toată nădejdea...
Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea robilor tăi, că necazurile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâiere nu avem afară de tine, stăpâna lumii. Nădejdea și folositoarea credincioșilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cererea cea de folos.
Prefacerea celor necăjiți, izbăvirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folositoare a credincioșilor.
Preotul zice:
Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări. Înalță fruntea dreptmăritorilor creștini și trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu folosințele cinstitelor puteri cerești celor fără de trup; cu rugăciunile cinstitului, măritului Prooroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan; ale Sfinților măriților și întru tot lăudaților Apostoli; ale celor între Sfinți Părinții noștri, mari dascăli și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur; cu ale Sfinților Atanasie cel Mare, Chiril și Ioan cel Milostiv, patriarhii Alexandriei și ale Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului; cu ale celor între sfinți Părinților noștri: Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, Calinic Cernicanul, Iosif cel Nou, Iorest și Sava, Antim Ivireanul, Iosif Mărturisitorul, Ghelasie, Leontie și Teodosie de la Brazi, și cu ale tuturor sfinților sfințiților ierarhi; cu ale sfinților, măriților și marilor Mucenici: Gheorghe, purtătorul de biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat și Ioan cel Nou; cu ale Sfântului Sfințitului Mucenic Haralambie; cu ale Sfântului Marelui Mucenic Nichita Romanul; cu ale Sfinților Mucenici Serghie și Vah, Ioan Valahul și Oprea; cu ale Sfinților Mărturisitori Ioan și Moise, Constantin Voievod și fiii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei, Ianache sfetnicul; cu ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și cu ale tuturor bunilor biruitori mucenici; cu ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor Părinților noștri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfințit, Dimitrie cel Nou, Visarion și Sofronie, Ioan, Antonie, Daniil, Gherman, Ioan Hozevitul, Vasile de la Poiana Mărului, Teodora, și cu ale Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva; cu ale Sfântului (N) a cărui pomenire o săvârșim astăzi; cu ale Sfinților și drepților dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana și cu ale tuturor sfinților, rugămu-ne, Mult-milostive, Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoșii, care ne rugăm Ție, și ne miluiește pe noi. Doamne miluiește (de 12 ori), apoi preotul zice ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni...
Cântarea a 7-a:
Irmosul:
Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Când ai vrut să tocmești mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălășluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Maică preacurată, roagă pe Domnul milei, pe Care L-ai născut, să izbăvească de păcate și de întinăciune sufletească pe cei ce strigă cu credință: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Slavă...,
Comoară de mântuire și izvor de curăție, turn de tărie și ușă de pocăință, pe ceea ce Te-a născut pe Tine ai arătat-o celor ce strigă: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.
Și acum...
De neputințele trupești și de păcatele sufletești, pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învrednicește-i să fie tămăduiți, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.
Cântarea a 8-a:
Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuință de ajutor de la tine, Fecioară, pe cei care cântă și te preaînalță întru toți vecii.
Tămăduiește neputința sufletului meu și durerile chinurilor mele, Fecioară, ca să te slăvesc, curată, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăție de tămăduiri verși, Fecioară, celor ce te laudă cu credință și preaînalță nașterea ta cea de negrăit.
Și acum…
Tu izgonești asuprirea și năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toți vecii.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii.
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cântarea a 9-a:
Irmosul:
Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Să nu întorci fața ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a șters toată lacrima de pe fața tuturor.
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija păcatului.
Slavă...,
Cu strălucirea luminii tale luminează, Fecioară, negura neștiinței și o izgonește de la cei ce cu credință te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Și acum...
Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduiește-mă, Fecioară, și mă întoarce din boală în sănătate.
Catavasia:
O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i cu dreapta ta cea stăpânitoare și atotputernică, și celor ce sunt în necazuri le ajută, pe cei asupriți îi mântuiește și dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ție, că toate le poți câte le voiești.
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Apoi stihirile acestea, glasul al 2-lea:
Podobie: Când de pe lemn...
Pentru toți care scapă cu credință întru acoperământul tău cel puternic te rogi, ceea ce ești bună; că noi, păcătoșii, nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi și în necazuri, pururea fiind încărcați cu multe păcate, Maica Dumnezeului Celui de sus. Pentru aceea cădem înaintea ta, să ne izbăvești pe noi, robii tăi, din toate nevoile.
Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul...
Tuturor necăjiților bucurie și asupriților folositoare și flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor mângâiere, celor învăluiți adăpostire, bolnavilor cercetare, celor neputincioși acoperământ și sprijinire, toiag bătrâneților tu ești Preacurată, Maica Dumnezeului Celui de sus; pentru aceea, ție ne rugăm: Grăbește și miluiește pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Bucură-te, Fecioară preacurată; bucură-te cinstitul sceptru al Împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut Strugurele cel de taină; bucură-te, ușa cerului și rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioșilor; bucură-te, apărătoarea și scăparea tuturor creștinilor, stăpână.
Slavă..., Și acum..., glasul al 8-lea:
Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce ești sfeșnic de aur; bucură-te, Preacurată, care ești slava creștinilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor.
În timp ce preotul cădește altarul și poporul, se cântă aceste tropare ale Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 8-lea:
Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe mi se îmbolnăvește trupul și slăbește sufletul meu; la tine scap, ceea ce ești plină de daruri; nădejdea tuturor celor fără de nădejde, tu îmi ajută.
Stăpâna și Maica Izbăvitorului, primește rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare, către Cel ce S-a născut din tine, o, stăpâna lumii, fii mijlocitoare.
Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie ție, celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu Înaintemergătorul și cu toți sfinții, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.
Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.
Milostivă fii mie, smeritului, că afară de tine altă scăpare nu știu eu, cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluiește-mă, nădejdea creștinilor.
Apoi: Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...
Preotul: Că a Ta este împărăția... Și troparele, glasul al 6-lea:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pre noi.
Slavă...,
Doamne, miluiește-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomenii fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Preotul zice ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește. Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte lor toată greșeala cea de voie și cea fără de voie. Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori).
Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate orașele și satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru și să-Și întoarcă toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne miluiască pe noi. Cântărețul: Doamne miluiește (de 40 ori).
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi. Cântărețul: Doamne miluiește (de trei ori). Preotul zice ecfonisul:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfantului Nectarie de la Eghina, mare facator de minuni
Rugăciunile începătoare: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinților, miluiește-ne pe noi. Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești; vistieria bunătăților, și dătătorule de viață, vino și te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. De 3 ori.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește, de 3 ori.
Slavă… Și acum…
Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa si pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Amin.
Condacul 1, glasul al 8-lea. Apărătoare Doamnă…
Pe astrul cel nou-luminător al Ortodoxiei, și pe-al Bisericii nou zid de apărare, întru bucuria inimii să-l lăudăm, căci slăvit fiind cu lucrarea Duhului, izvorăște harul cel bogat al tămăduirilor, celor ce strigă: Bucură-te, Părinte Nectarie.
Icosul 1
Om de cele cerești cugetător te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, căci ai petrecut viață neprihănită; curat, cuvios și de-Dumnezeu-însuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta, de la noi auzi unele ca acestea: Bucură-te, prin care cei credincioși se înalță, Bucură-te, prin care vrăjmașii se minunează; Bucură-te, a înțelepciunii cupă aurită, Bucură-te, furtună împotriva răutății nou-pornită; Bucură-te, sfânt lăcaș al dumnezeieștii lucrări, Bucură-te, carte de-Dumnezeu-întipărită a viețuirii celei noi; Bucură-te, că în zilele noastre cu sfinții din vechime te-ai întrecut, Bucură-te, că de cele materiale înțelepțește te-ai osebit; Bucură-te, al credinței semn de biruință strălucitor, Bucură-te, al harului cucernic mijlocitor; Bucură-te, prin care Biserica se slăvește, Bucură-te, prin care insula Eghina se veselește; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 2-lea
Cu ochii minții, încă de tânăr, cercetat-ai dumnezeiasca rază; de care sufletul fiindu-ți răpit, lumina dumnezeieștilor porunci ai urmat, cuvioase, din tinerețe cântând lui Hristos: Aliluia.
Icosul al 2-lea
Călăuzit de frica lui Dumnezeu, de cele dumnezeiești cugetătorule, ai ajuns în Cetatea lui Constantin, în care cugetând la cele de sus, te-ai arătat plin de cugetare dumnezeiască, veselindu-i cu cuvintele tale pe cei ce îți strigă ție unele ca acestea: Bucură-te, viță a veșniciei, Bucură-te, nectar al ambroziei; Bucură-te, al Mântuitorului slujitor însuflat, Bucură-te, că părinților de demult ai urmat; Bucură-te, piatra cea nou-sculptată a zidirii cugetătoare, Bucură-te, cununa cea nou-împletită a Bisericii dreptslăvitoare; Bucură-te, că ai apărut în lume ca un trandafir nou-înflorit, Bucură-te, că te-ai arătat oamenilor ca un dar de la Dumnezeu primit; Bucură-te, nou astru al credinței norodului, Bucură-te, făclie a slavei Ziditorului; Bucură-te, cameră de taină a obiceiurilor cerești, Bucură-te, pecete a cinstitelor virtuți îngerești, Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 3-lea
Slava înțelepciunii din toată inima râvnind-o și căutând-o din tinerețile tale, pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinți ca să te împodobească cu frumusețea ei; și aflându-ți dorirea, Nectarie, cu credință ai strigat: Aliluia.
Icosul al 3-lea
Te-ai bucurat cu sufletul, ca părinții cei de demult Vasilie și Grigorie, de dobândirea învățăturilor la Athena. Pentru aceea, plini de bucurie înaintea harismelor tale, îți strigăm așa: Bucură-te, fiu al cereștii lumini, Bucură-te, dulce pom al bunei-cinstiri; Bucură-te, că ai biruit înșelăciunea celor lumești, Bucură-te, că cele dumnezeiești nu ai încetat să dorești; Bucură-te, minte de-Dumnezeu-purtătoare, plină de înțelesuri dumnezeiești, Bucură-te, cărbune al Dumnezeiescului Duh, foc aprins al cugetării creștinești; Bucură-te, cel ce viață neîntinată ai viețuit, Bucură-te, cel ce înșelăciunea lui Veliar ai strivit; Bucură-te, cel ce iubirea lui Hristos ai primit, Bucură-te, cel în care binele a înflorit; Bucură-te, noul zid de sprijin al celor credincioși, Bucură-te, săgeată vătămătoare a celor dușmănoși; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 4-lea
Cu râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, dorind viața cea asemenea Îngerilor, în Hios ai îmbrăcat cereasca schimă a monahilor, și pe vrăjmașul l-ai despuiat, pururea cântând Domnului: Aliluia.
Icosul al 4-lea
Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvați prin rugăciunile tale, cu mulțumire și credință îți cântă unele ca acestea: Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător; Bucură-te, izvor nesecat al minunilor; Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat; Bucură-te, că în ceata Sfinților ai intrat; Bucură-te, vas neprețuit al darurilor cerești; Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuți îngerești; Bucură-te, cel ce furtuna mării o liniștești; Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potolești; Bucură-te, noule ales al lui Hristos; Bucură-te, al virtuților grădinar cuvios; Bucură-te, iubitorule de viață duhovnicească; Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 5-lea
Sfânt Ierarh te-ai arătat, în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire ca oarecând sfinții cei de demult. Căci în același chip ca și ei viața ți-ai petrecut și slăvite minuni ai săvârșit, izbăvindu-i din toate necazurile pe cei care cântă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Arhiereu înțelept, ales de Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat în țara Egiptului, păstor luminat al Pentapolisului, alergând, ca oarecând marele Pavel, spre viața în Hristos. De aceea, și cei credincioși, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie cântă unele ca acestea: Bucură-te, a cetății mărire; Bucură-te, a evlaviei fire; Bucură-te, cel asemenea cuvioșilor pustiei; Bucură-te, podoaba cea nouă a preoției; Bucură-te, vas al blândeții și tezaur al iubirii; Bucură-te, dătător al păcii și izvorâtor al milei; Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor; Bucură-te, că celor cuvioși te arăți îndrumător; Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite; Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite; Bucură-te, arhiereu desăvârșit, care celor înalte slujești; Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeiești; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 6-lea
Văzut-au creștinii din toată Biserica Egiptului că ești un adevărat propovăduitor al Evangheliei. Pentru aceea, mulțimea credincioșilor, ce ascultau cuvântul învățăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Părinte Sfânt, care cu putere învață. Și împreună cu tine nu încetau să cânte Domnului: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucit-ai și în pământul elen, asemenea unui nou apostol, luminând inimile credincioșilor cu focul sfintelor învățături și cu razele vieții tale, Sfinte Nectarie. Pentru aceasta, luminați fiind și noi de strălucirea ta, îți cântăm unele ca acestea: Bucură-te, luminător al Bisericii Domnului; Bucură-te, trâmbița cea tare a adevărului; Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor; Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor; Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții; Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății; Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor; Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor; Bucură-te, mare învățător al credincioșilor; Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor; Bucură-te, că mulți creștini ai îndrumat; Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-ai îndreptat; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 7-lea
Mare între Ierarhi și înțelept între învățători, dar și smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, părinte duhovnicesc al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoțească ai fost chemat. Cu ei împreună, te slăvim și cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nectar al dreptății și fruct de viață sfântă, căii dumnezeiești ai urmat și norului duhovnicesc, iar pe noi, cei aflați la vremuri de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îți cântă ție unele ca acestea: Bucură-te, cărare a bucuriei; Bucură-te, adiere a veșniciei; Bucură-te, cel ce izvorăști apele harului; Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului; Bucură-te, primăvara sfințeniei, ce alungi iarna din gând; Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc; Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoși; Bucură-te, cel ce bucuri inimile celor credincioși; Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor; Bucură-te, nimicitor al ereziilor; Bucură-te, căderea defăimătorilor; Bucură-te, vindecător al bolnavilor; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 8-lea
Străine minuni, Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare și îi ridică pe cei aflați în dureri. De aceea, și la sfânta ta mănăstire, fără încetare sosește mulțime de lume, cerând vindecarea și izbăvirea de boli, cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Liman izbăvitor, în insula Eghina, este mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovnicește spre mântuire și le-ai îndreptat cu înțelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga, către tine zicând: Bucură-te, a minții sfântă lucrare; Bucură-te, ocean de răbdare; Bucură-te, chip viu al smereniei; Bucură-te, tezaur sfânt al curăției; Bucură-te, candelă a nevinovăției și chivot al nepătimirii; Bucură-te, locaș al virtuților și chivot al cumpătării; Bucură-te, că spre Dumnezeu călăuzești mănăstirea ta; Bucură-te, că toată puterea și râvna ți-ai pus pentru ea; Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor; Bucură-te, că îndată credincioșilor le dai ajutor; Bucură-te, că pe mulți din primejdii i-ai salvat; Bucură-te, că pe amăgitorul în prăpastia cea adâncă l-ai aruncat; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 9-lea
Pline de har sfânt și de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaște. Mirul ce izvorăște din ele bine înmiresmează, nu doar sfânta ta mănăstire, ci și întreaga insulă a Eghinei, sfințindu-i pe aceia care nu încetează a cânta: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Sfintele tale Moaște sunt izvorâtoare de har și de bogate daruri cerești. Mulțime de bolnavi sunt vindecați și cei slăbănogi îndreptați. De aceea și noi, împreună cu dânșii, cântăm unele ca acestea: Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor; Bucură-te, dezlegarea suferințelor; Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor; Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăți tuturor; Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști; Bucură-te, liman al bucuriei sufletești; Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat; Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat; Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat; Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat; Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor; Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 10-lea
Ajutor și acoperitor te numesc toți credincioșii care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci, dintre cei ce te-au chemat cu credință, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toți cu bucurie cântă: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu, și celor de departe degrabă le-ai venit în ajutor, salvându-i de primejdii și de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând: Bucură-te, că Mare ai fost numit între Părinți; Bucură-te, că loc de cinste ai între sfinți; Bucură-te, că la fel cu cei de demult ești lăudat; Bucură-te, că între Sfinții Părinți ai fost încununat; Bucură-te, triumf al credinței, zid de apărare al creștinilor; Bucură-te, izvor al harului, rușinarea necredincioșilor; Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului; Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor; Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor; Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre; Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește; Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpește; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 11-lea
Cântări de mulțumire nenumărate îți înălțăm ție, Sfinte, noi cei ocrotiți sub acoperământul tău. Căci, în toate necazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristețea. De aceea, cu ajutorul tău, Îl slăvim pe Hristos cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ai ars zelul demonilor, cu flăcările minunilor tale și cu osârdie ai venit în ajutorul credincioșilor. În suferințe grele, le-ai stins durerea și de mulțime mare de boli i-ai vindecat. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea: Bucură-te, vindecătorul bolnavilor; Bucură-te, spaima demonilor; Bucură-te, că pe cei chinuiți de friguri i-ai vindecat; Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat; Bucură-te, cel ce cu apă ai umplut fântâna secată; Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina, prin rugăciune neîncetată; Bucură-te, că prin tine, mila lui Dumnezeu se arată; Bucură-te, cel ce seceta ai oprit și ai dat ploaie bogată; Bucură-te, izvorul harului nesecat; Bucură-te, stea care pe toți i-ai luminat; Bucură-te, cel ce al mănăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat; Bucură-te, că de la monahii imne de laudă auzi neîncetat; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 12-lea
Harul Mângâietorului cu bogăție se revarsă prin sfintele tale Moaște și, asemenea unui izvor nesecat, adapă sufletele chinuite și vindecă bolile trupești ale celor ce cântă neîncetat către Domnul: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând împreună cu cetele cele îngerești imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, privește dintru înălțime și spre noi, păcătoșii, și cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuți pe cei ce cu credință cântăm către tine unele ca acestea: Bucură-te, fiu al Silivriei; Bucură-te, slava Bisericii; Bucură-te, mândria Eghinei; Bucură-te, păzitorul Eladei; Bucură-te, chip și model de cucernic ierarh; Bucură-te, pavăză și scăpare pentru orice monah; Bucură-te, luceafărul cel nou al Bisericii; Bucură-te, darul prin care se întăresc cei cucernici; Bucură-te, cel prin care patimile se curățesc; Bucură-te, că oamenii prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc; Bucură-te, apărător neobosit al credincioșilor; Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator; Bucură-te, Părinte Nectarie.
Condacul al 13-lea
O, preabunule părinte, luminător al ortodocșilor, ierarhule al lui Hristos, Sfinte Nectarie! Stând în fața Tronului lui Dumnezeu, roagă-te neîncetat, pentru iertarea păcatelor noastre și pentru întoarcerea noastră spre înfierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi iarăși zicem Icosul 1: Om purtător al bucuriilor celor cerești…
Apoi Condacul 1: Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați…
Rugăciune către Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina
O, preasfinte și întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primește această puțină rugăciune de la noi, nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scăpând și către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia și ticăloșia noastră.
Vezi rănile sufletelor și ale trupurilor noastre. Ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, grăbește de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și ne sprijinește pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloșii și scârbiții, că știm, sfinte al lui Dumnezeu, că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare cine a năzuit la ajutorul tău și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat.
Că cine te-a chemat întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine, în dureri fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferința?
Minunile și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii și scârbiții, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, alesule ierarh, de mulțimea tămăduirilor pe care le-ai făcut, nou doctor fără-de-arginți arătându-te. Nu cunoaștem nici suferință și nici durere pe care să nu le poți alina.
Nu cunoaștem nici o boală căreia tu să nu îi poți aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulți bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credință și în răbdare, și să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor.
Îngenunchind, ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.
Către Acela roagă-te, ca să fim și noi ajutați și miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăviți, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Banii si bunurile castigati prin minciuni, nedreptati si viclesug atrag blestemul dumnezeiesc asupra celor ce se fac partasi de ei.
Guvernantii, deputatii, mass-media si toti cei cu functii de conducere care obtin foloase materiale si alte beneficii prin inselare, viclenie, nedreptate , minciuna- atrag mania lui Dumnezeu si vor plati cu sange si multa durere pentru suferinta pricinuita poporului.
Avocatii si judecatorii care sunt partinitori si mint, cu scopul de a castiga procese pe nedrept, mananca o paine murdara. Patronii care nu-si platesc angajatii, sau nu le acorda drepturile ce li se cuvin, oprind banii pentru ei – mananca o paine murdara. Aceia care au fost ajutati in vreun fel si li s-au prestat servicii dar fara sa-si plateasca muncitorii – mananca o paine murdara.
Cei care fac bani din afaceri necurate, vanzand la un pret dublu, castigand bani din camata – mananca o paine murdara. Cei care imprumuta si iau cu dobanda – mananca o paine murdara. Cei care inchiriaza sau vand la suprapret, dau mita.
Cei care vand lucruri, haine sau mancare stricata la pret de marfa buna, punand apa in lapte, amestecand mere mici printre mere mari si luand acelasi pret – mananca o paine murdara.
Banii castigati din duminici si sarbatori, nu sunt buni, sunt bani blestemati, Dumnezeu ingaduie sa-i pierzi sau sa ti se fure, pentru ca intai tu ai furat Ziua Lui – Sfanta Duminica. Sau ii pierzi pe la doctori si pe medicamente.
Si toti cei care castiga bani de pe urma nedreptatilor, mintind si inseland, asuprind si calomniind saraci, orfani, vaduve, lipsiti, nevoiasi, bolnavi – mananca o paine murdara.
Banii si foloasele financiare obtinute prin desfranare si insalaciune - atrag blestemul.
Acesti nedreptatiti striga razbunare, fiindca li s-a furat dreptul lor castigat prin munca cinstita, cu sudoare, de banii lor folosindu-se tot bogatii, asupritorii, ei cumparandu-si a doua vila, a treia masina, lipsind pe sarac de painea de pe masa.
Cate lacrimi am strange, daca am stoarce toate casele si masinile de lux ale bagatilor?
Si chiar de nu-i blesteama nimeni pe acesti asupritori, blestemul dumnezeiesc tot ii ajunge, caci se imbolnavesc ei sau copiii lor, pierzand acesti bani indoit pe la doctori, sau pierd vitele, sau pamantul nu-si mai da rodul ca alta data…
Caci nedreptatea este pacat strigator la cer!!!
Daca dintr-un lucru rau primesti un castig, socoteste ca acest beneficiu este un zalog al nenorocirii., al suferintei, al durerii si chiar a pierderii mantuirii.”
.jpgfrrrrrrrrrede.jpg)