,,Caracteristicile dragostei duhovnicești ,, de Sfintii Parinti

     

 
Dragostea ca unire cu Dumnezeu

1. Sfântul Ioan Evanghelistul: „Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el.”
2. Sfântul Isaac Sirul: „Dragostea de Dumnezeu este mai dulce decât viața; este un rai duhovnicesc în care omul se îmbată de frumusețea divină.”
3. Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Dragostea este o dispoziție bună și sufletească, prin care cineva nu preferă nimic din cele ce sunt mai mult decât cunoștința lui Dumnezeu.”
4. Sfântul Diadoh al Foticeii: „Cel ce Îl iubește pe Dumnezeu crede cu adevărat și săvârșește cu evlavie lucrările credinței.”
5. Sfântul Siluan Athonitul: „Cine are în sine iubirea lui Dumnezeu, acela poartă în sufletul său raiul.”

Dragostea față de aproapele

1. Sfântul Ioan Gură de Aur: „Rădăcina, izvorul și mama tuturor bunătăților este dragostea. Ea este semnul după care se recunosc ucenicii lui Hristos.”
2. Sfântul Vasile cel Mare: „Nu există nicio faptă bună care să poată fi săvârșită fără dragoste față de aproapele.”
3. Sfântul Serafim de Sarov: „Dobândește duhul păcii și mii de oameni se vor mântui în jurul tău prin dragostea pe care o vei radia.”
4. Sfântul Paisie Aghioritul: „Dragostea înseamnă să te jertfești pe tine însuți pentru binele celuilalt, fără să aștepți nimic în schimb.”
5. Sfântul Efrem Sirul: „Fericit este omul în care se află dragostea, căci el poartă în sine pe Dumnezeu.”

Caracteristicile dragostei duhovnicești

1. Sfântul Apostol Pavel (Imnul Iubirii): „Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.”
2. Sfântul Macarie Egipteanul: „Sufletul care s-a învrednicit să se împărtășească de lumina dumnezeiască se umple de o iubire nesfârșită pentru toți oamenii.”
3. Sfântul Grigorie Teologul: „Dragostea este singura forță capabilă să unească ceea ce este dezbinat și să facă din mulți, unul singur.”
4. Sfântul Marcu Ascetul: „Dragostea nu se arată doar în cuvinte, ci în răbdarea ispitelor care vin asupra aproapelui.”
5. Sfântul Ioan Scărarul: „Dragostea este după calitatea ei asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință muritorilor.”

Dragostea față de vrăjmași

1. Sfântul Siluan Athonitul: „Domnul ne-a poruncit să-i iubim pe vrăjmași; fără aceasta, sufletul nu poate avea pace.”
2. Sfântul Porfirie Kavsokalivitul: „Când îi iubești pe toți cu dragostea lui Hristos, nu mai vezi pe nimeni ca fiind vrăjmaș.”
3. Sfântul Iustin Popovici: „Dragostea față de vrăjmași este dovada prezenței Duhului Sfânt în inima omului.”

Despre smerenie și jertfă

1. Sfântul Antonie cel Mare: „De la aproapele ne vine și viața, și moartea. Dacă îl câștigăm pe fratele nostru, pe Dumnezeu Îl câștigăm.”
2. Sfântul Teofan Zăvorâtul: „Fapta de iubire făcută în ascuns este cea care are cea mai mare preț în fața Domnului.”
3. Sfântul Grigorie de Nyssa: „Măsura iubirii este de a iubi fără măsură.”
4. Sfântul Simeon Noul Teolog: „Cel ce are dragoste nu poate să treacă cu vederea pe fratele său care se află în nevoie.”
5. Sfântul Nicolae Velimirovici: „Dragostea este coroana tuturor virtuților; fără ea, postul și rugăciunea sunt trupuri fără suflet.”
6. Sfântul Ioan de Kronstadt: „Iubește-i pe toți, indiferent de păcatele lor, pentru că omul este chipul lui Dumnezeu, chiar dacă chipul este murdărit.”
7. Sfântul Varsanufie cel Mare: „Dragostea adevărată nu cade niciodată, ea rămâne și în viața aceasta, și în cea viitoare.”


scris de Livia Radu M.

Psalmi recomandați pentru luminarea minții și spor la învățătură

 

Psalmi recomandați pentru luminarea minții și spor la învățătură

🔹 Psalmul 118 (119)  

Este psalmul cel mai potrivit pentru învățătură, înțelegere și statornicie. 


🔹 Psalmul 18 (19)

Pentru limpezimea minții și luminarea cugetului.



🔹 Psalmul 89 (90)

Pentru binecuvântarea lucrării minții și a ostenelii tale.


🔹 Psalmul 36 (37)

Pentru răbdare și perseverență, mai ales când apar descurajări.



   Rugăciune scurtă înainte de studiu


Poți spune, simplu și din inimă:


„Doamne, Cel ce ai dat oamenilor grai și înțelegere, luminează-mi mintea, întărește-mi memoria și binecuvintează osteneala mea, ca să învăț spre folos și spre slava Ta. Amin.”




Mică rânduială zilnică (5–10 minute)


„Împărate ceresc”



Psalmul 118




Rugăciunea de mai sus

Începe studiul




   Sfinți ajutători la învățătură și cunoaștere



🔹 Sfântul Ioan Gură de Aur

– mare dascăl al Bisericii, ajută la claritate în gândire, înțelegere și exprimare (foarte potrivit pentru învățarea unei limbi).



🔹 Sfântul Vasile cel Mare

– ocrotitor al celor care caută cunoașterea cu discernământ și seriozitate.


🔹 Sfântul Grigorie Teologul

– ajută la aprofundarea cunoștințelor și la exprimarea corectă a ideilor.



🔹 Sfântul Spiridon al Trimitundei

– deși a fost simplu păstor, Dumnezeu i-a dat mare înțelepciune; este chemat des pentru ajutor grabnic la examene și învățătură.


🔹 Sfântul Nicolae

– ajută nu doar la necazuri, ci și la luminarea minții și reușită în fapte bune.


🔹 Sfântul Nectarie din Eghina

– foarte iubit, chemat pentru ajutor la studiu, concentrare și biruirea fricii sau descurajării.


🔹 Sfinții Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur)

– considerați ocrotitorii școlilor, elevilor și studenților.


    Rugăciune scurtă către sfinți



„Sfinților lui Dumnezeu, care ați primit darul înțelepciunii și al învățăturii, rugați-vă lui Dumnezeu pentru mine, ca să-mi lumineze mintea, să-mi întărească memoria și să-mi dea spor în cele ce învăț. Amin.”

Sfântul Nil Ascetul: „Rugăciunea celui iubitor de argint este o insultă la adresa Cerului,,

Sfinții Părinți despre pericolul și natura patimii iubirii de argint (iubirea de bani)

Sfântul Ioan Gură de Aur: „Iubirea de argint nu este o patimă firească, ci una care vine dintr-o minte bolnavă și fără de socoteală.”

Sfântul Vasile cel Mare: „Cel ce iubește banii nu știe să aibă milă; el este ca marea, care primește toate râurile și nu se satură niciodată.”

Sfântul Efrem Sirul: „Iubirea de bani este rădăcina tuturor răutăților și cine o hrănește în sine se face rob al tuturor patimilor.”

Sfântul Isaac Sirul: „Iubirea de lume este răceala sufletului, iar iubirea de bani este gheața care îngheață orice rugăciune.”

Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Cel ce iubește aurul nu poate iubi pe Dumnezeu, căci inima lui este ocupată de un idol pământesc.”

Sfântul Ioan Scărarul: „Iubirea de argint este închinare la idoli și fiica necredinței.”

Sfântul Paisie Aghioritul: „Banii sunt buni doar când trec prin mâinile noastre pentru a ajuta pe alții. Dacă rămân în palme, ne ard sufletul.”

Sfântul Grigorie Teologul: „Să nu adunăm comori care putrezesc, ci să transformăm pământul în cer prin milostenie.”

Sfântul Antonie cel Mare: „Cel ce caută să adune bani fără măsură seamănă cu cel care vrea să stingă focul cu paie.”

Sfântul Ioan Casian: „Iubirea de argint este singura patimă care nu are rădăcină în firea noastră, ci apare din necredința în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.”

Sfântul Serafim de Sarov: „Câștigul de bani nu aduce pacea; doar dobândirea Duhului Sfânt satură cu adevărat sufletul.”

Sfântul Ciprian al Cartaginei: „Te crezi stăpân peste banii tăi, dar ești de fapt robul lor.”

Sfântul Marcu Ascetul: „Iubirea de bani este maica zgârceniei și bunica uitării de Dumnezeu.”

Sfântul Nil Ascetul: „Rugăciunea celui iubitor de argint este o insultă la adresa Cerului, căci mintea lui este în vistierie, nu la Dumnezeu.”

Sfântul Iustin Popovici: „Banul este un zeu mincinos care promite libertate, dar oferă doar un lanț de aur.”

Sfântul Tihon din Zadonsk: „Banii sunt precum apa sărată: cu cât bei mai mult, cu atât îți este mai sete.”

Cuviosul Moise Ethiopianul: „Cine se lipește de bani nu se poate lipi de Hristos.”

Sfântul Amvrosie al Milanului: „Nu ești bogat prin ceea ce ai, ci prin ceea ce dăruiești.”

Sfântul Grigorie de Nyssa: „Lăcomia este un pântece care nu are fund; cu cât pui mai mult, cu atât cere mai mult.”

Sfântul Teofan Zăvorâtul: „Iubitorul de argint se teme de sărăcie mai mult decât de iad.”

Sfântul Ioan de Kronstadt: „Inima care iubește banii devine piatră; nu mai simte durerea aproapelui.”

Sfântul Porfirie Kavsokalivitul: „Când omul se lipește de lucrurile materiale, harul lui Dumnezeu se retrage, lăsând locul neliniștii.”

Sfântul Siluan Athonitul: „Cei mândri și iubitori de bani nu vor cunoaște niciodată dulceața păcii interioare.”

Sfântul Ignatie Briancianinov: „Iubirea de argint transformă omul în fiară, făcându-l capabil de orice trădare pentru profit.”

Sfântul Apostol Pavel (Citat fundamental preluat de Părinți): „Iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; cei ce au poftit la ei au rătăcit de la credință.”

Scris de Livia Radu M.

Agheasma Mare – Puterea spirituală a apei sfințite de Bobotează

Agheasma Mare este apa sfințită la Bobotează (5 și 6 ianuarie) printr-o rânduială specială care invocă harul Sfântului Duh.

 Sfinții Părinți o descriu ca pe o „doctorie pentru suflete și trupuri”, având puterea de a alunga demonii, de a sfinți locuințele și de a rămâne nealterată ani de zile. 

În 2026, ca în orice an, aceasta se consumă pe nemâncate timp de 8 zile după praznic, iar în restul anului doar cu binecuvântarea duhovnicului.

Cei mai importanți Sfinți Părinți care au vorbit despre ea:Sfântul Ioan Gură de Aur (sec. IV): Este cel care a remarcat public minunea nestricăciunii.

 El afirmă că Agheasma Mare, deși luată dintr-un izvor obișnuit, are un caracter unic: rămâne proaspătă, curată și bună la gust mult timp (chiar și 2-3 ani), spre deosebire de apa obișnuită care se strică dacă este păstrată.

Sfântul Chiril al Ierusalimului (sec. IV): Explică de ce Dumnezeu a ales apa ca vehicul al harului. El afirmă că apa este cel mai nobil dintre elementele lumii și „începutul lumii”, fiind elementul care poate purta cel mai bine binecuvântarea divină pentru sfințirea omului.

Sfântul Sofronie al Ierusalimului (sec. VII): Este considerat autorul textului rugăciunii de sfințire a apei de la Bobotează (care începe cu „Treime mai presus de fire...”). 

În aceste rugăciuni, el detaliază efectele apei: curățirea de patimi, tămăduirea bolilor și alungarea vrăjmașilor.

Sfântul Vasile cel Mare (sec. IV): Menționează că rânduiala sfințirii apei face parte din „Tradiția nescrisă” a Bisericii, transmisă de la Apostoli, subliniind importanța ei egală cu cea a Scripturii pentru viața creștină.

Sfântul Epifanie al Salaminei: Vorbește despre puterea apei de a sfinți „firea apelor” în întreaga lume în ziua de Bobotează, făcând legătura directă între apa sfințită la biserică și botezul lui Hristos în Iordan.

Sfântul Ioan din Kronstadt (sec. XIX-XX): Deși mai recent, el întărește învățătura patristică spunând că, prin scufundarea Crucii în apă, Domnul Însuși este prezent, făcând ca cei care o folosesc cu credință să fie tămăduiți la fel ca cei care s-au atins de haina Mântuitorului.

Sursă   Învățăturile se regăsesc documentate pe portalurile de specialitate Doxologia.ro și Basilica.ro.