Sfinții Părinți au considerat războaiele o consecință a păcătoșeniei umane și o pedeapsă providențială din partea lui Dumnezeu. De exemplu: Sfântul Ioan Gură de Aur a subliniat că „războaiele cresc constant din rădăcinile păcatelor”.
Sfântul Vasile cel Mare a spus că „Dumnezeu, în războaie, trimite pedepse asupra celor care merită pedeapsa”.
Sfântul Isidor din Pelusium a făcut distincție între războaiele drepte și cele nedrepte, menționând că nu toți participanții la conflicte sunt la fel de vinovați: „Războaiele sunt cel mai adesea aprinse pentru a dobândi proprietatea altcuiva. Dar nu toți cei care poartă război ar trebui învinovățiți; cei care inițiază fie ofensă, fie furt sunt numiți pe bună dreptate demoni distructivi; cei care se răzbună cu moderație nu ar trebui mustrați că acționează pe nedrept, pentru că fac ceea ce este permis”.
Fericitul Augustin de Hipona credea că războiul poate fi benefic dacă distruge sau slăbește răul: „Prin urmare, porunca «Să nu ucizi» nu este în niciun caz încălcată de cei care poartă război prin autoritate divină sau, fiind reprezentanți ai autorității publice în virtutea legilor Sale... îi pedepsesc pe răufăcători cu moartea.”
Sfântul Dimitrie de Rostov a scris că dușmanii care poartă război împotriva patriei și credinței creștine „nu numai că le este interzis să iubească, ci chiar este necesar să poarte război împotriva lor, dându-și viața pentru împărăția creștină și integritatea Bisericii.”
Sfinții Părinți au subliniat, de asemenea, că participarea la război nu ar trebui să contrazică poruncile creștine: soldații trebuie să evite jafurile, violența împotriva civililor și alte păcate.
O relație toxică cu un narcisist poate fi extrem de distructivă, atât emoțional, cât și psihologic. Narcisismul patologic nu înseamnă doar egoism sau iubire de sine, ci un tipar de comportament profund disfuncțional, bazat pe manipulare, control și lipsă de empatie. Iată cum se manifestă și de ce devine atât de periculoasă: 1. Efecte emoționale profunde • Golirea treptată a stimei de sine
La început, narcisistul te poate „idealiza”: e atent, pasional, interesat. Dar odată ce se simte sigur pe puterea pe care o are asupra ta, începe să:
-critice subtil,
-compare cu alții,
-minimizeze realizările tale.
Acest proces te face să îți pierzi încrederea în propria percepție și valoare personală.
• Confuzie permanentă
Narcisiștii folosesc frecvent gaslighting, o strategie prin care îți pun la îndoială memoria, judecata și realitatea. În timp, ajungi să nu mai ai încredere în propria minte.
Această alternanță declanșează o formă de dependență emoțională, pentru că mintea tinde să se agațe de momentele bune, sperând că lucrurile vor reveni la “normal”.
• Izolare
Pentru a-și menține controlul, narcisistul poate:
să îți submineze relațiile cu prietenii și familia,
să te facă să te simți dependent/ă doar de el,
să îți limiteze libertatea sub pretextul „grijii” sau „iubirii”.
Izolarea te face și mai vulnerabil, iar plecarea devine mai dificilă.
3. Manipulare și control
• Jocuri psihologice
Narcisiștii pot adopta comportamente precum:
tăcerea prelungită ca formă de pedeapsă,
gelozie exagerată,
provocarea de vinovăție,
distorsionarea realității.
• Lipsa totală de empatie
Durerea ta nu contează într-o relație cu un narcisist. Reacțiile tale sunt folosite doar ca material pentru control și manipulare.
4. Efecte pe termen lung
• Anxietate și depresie
Trăitul constant sub presiune, critică și instabilitate emoțională poate declanșa:
atacuri de panică,
depresie,
insomnie,
hipervigilență (starea constantă de alertă).
• Pierderea identității
Poate ai început relația ca o persoană sigură pe tine, dar în timp ajungi să:
nu mai știi ce vrei,
nu mai recunoști ce simți,
nu mai ai încredere în abilitățile tale.
• Rușine și autoculpabilizare
Narcisistul te face să crezi că TOTUL e vina ta:
că ești prea sensibil/ă,
prea dificil/ă,
prea geloasă,
prea „mult” sau „prea puțin”.
Acest mecanism te paralizează emoțional și face despărțirea extrem de grea.
5. De ce este atât de greu să pleci?
Pentru că relația cu un narcisist activează:
trauma bonding (legătură emoțională bazată pe abuz și reconcilieri rare),
speranța că persoana se va schimba,
distorsiunea realității după luni sau ani de manipulare,
teama de schimbare sau de reacția narcisistului,
dependența emoțională creată intenționat.
6. Recuperarea după relația cu un narcisist
Este un proces gradual care implică:
distanțare fermă (în multe cazuri, „no contact”),
reconstruirea stimei de sine,
terapie sau suport emoțional,
reașezarea granițelor personale,
recăpătarea controlului asupra propriei vieți.
Vindecarea este posibilă, dar cere timp, autoînțelegere și susținere.
Articol scris de Livia M.Radu, psihoterapeut si teolog
