joi, 14 iulie 2016

Vin vremuri groaznice, dar să nu vă temeţi! Marele Duhovnic Justin Pârvu...



Ce ne va izbăvi în vreme de prigoană

„Pe timpurile antihristului, când el va vorbi lumii, dacă vreun creştin, în acea clipă, va săvârşi rugăciunea adevărată (se referă la rugăciunea lui Iisus), antihristul, simţind rugăciunea, se va cutremura, deoarece creştinii au o mare putere”.


Din păcate, astăzi, în teologie îşi croiesc drum oameni care nu au nimic în comun cu Biserica, care filozofează absolut lumeşte, spun diferite lucruri ciudate şi săvârşesc acţiuni nepermise cu scopul de a îndepărta, prin poziţia lor, creştinii de la credinţă. Astfel au procedat şi ruşii când vroiau să introducă comunismul în ţara lor. … Ei vor face multe intrigi, dar, prin prigoana care va urma, creştinismul se va uni cu desăvârşire. Însă nu aşa cum vor cei care prin uneltiri organizează unirea mondială a Bisericilor, vrând să aibă în frunte o singură conducere religioasă. Se va uni, pentru că, în situaţia creată, se va face despărţirea oilor de capre. Fiecare oaie se va strădui să fie alături de o altă oaie şi atunci se va realiza în faptă zicerea „o turmă şi un păstor”. Înţelegi? Vedem că într-o anumită măsură aceasta deja se realizează: creştinii au început să simtă că se află într-o atmosferă nesănătoasă, se străduiesc să evite situaţiile critice şi vin cu miile la mănăstiri şi biserici. În curând veţi vedea că în oraş există două feluri de oameni: cei care vor duce o viaţă desfrânată, departe de Hristos, şi restul, care vor veni la privegheri şi în locurile de închinare. Nu va exista ca acum, o pătură medie.



Dumnezeu va pedepsi pe duşmanii Ortodoxiei

Întâi de toate, Dumnezeu va pedepsi pe marii vrăjmaşi ai Ortodoxiei: Islamul şi Catolicismul. Aceştia care lovesc nemilos Ortodoxia vor fi nimiciţi. Chiar şi cei care au distrus civilizaţia bizantină nu sunt turcii care au cucerit cetatea, ci cruciaţii europenii, catolicii, care i-au încurajat pe turci să distrugă Bizanţul. Aşadar, pe urmaşii lor, Dumnezeu îi va aduna acolo înlăuntru şi vor fi ucişi. Voi sunteţi mai tineri şi veţi vedea, de vreme ce veţi fi în viaţă.

Ceea ce s-a pornit acum în Balcani nu se va opri. Ceea ce-l împiedică să se răspândească este stăpânirea rusească împărţită, care stă în coasta americanilor. Însă poporul rus îi va arunca şi popoarele creştineşti ale Balcanilor vor reveni. Ruşii vor acum să iasă la Marea Mediterană, acesta va fi imboldul. Însă nu va fi acesta adevărul, ci faptul că Dumnezeu îi provoacă precum instrumentele Lui. Aceştia coborând vor stinge şi vor pierde într-o săptămână vijelia turcească. Şi, când vor ajunge prietenii Turciei (adică urmaşii cruciaţilor), adică popoarele din NATO, ca s-o salveze, atunci acolo va fi marea conflagraţie şi vor fi nimiciţi.

Cei mai mari mucenici au fost proorocii. Mucenici mai mari decât toți mucenicii, cu toate că n-au murit toți cu moarte mucenicească. Pentru ca mucenicii sufereau pentru puțin, în timp ce proorocii vedeau o situație şi sufereau mereu.

Au strigat, au strigat, şi ceilalţi erau indiferenți. Iar când a venit vremea şi i-a ajuns mânia lui Dumnezeu din pricina nepăsării lor, erau chinuiți şi aceia (proorocii) împreună cu ei. …N-am conștientizat ca diavolul a hotărât să distrugă făpturile lui Dumnezeu. Este hotărât sa lucreze astfel ca să distrugă lumea. A turbat, pentru că a început să intre în lume neliniştea cea bună. Este foarte sălbăticit, pentru că ştie că timpul lui e scurt (Apoc. 12,12). Acum face ca un criminal, care atunci când îl înconjoară, spune: „Nu mai am izbăvire ! Mă vor prinde!” – şi sparge tot. …Lumea arde. Pricepeți asta? Au cuprins-o multe ispite. O astfel de văpaie a aprins diavolul încât de s-ar aduna toți pompierii, n-o pot stinge. Văpaie duhovnicească. N-a rămas nimic. Numai de rugăciune e nevoie, ca să se milostivească Dumnezeu spre noi. Vezi, atunci când se aprinde un foc mare nici pompierii nu mai pot face nimic, ci oamenii sunt nevoiți să se întoarcă la Dumnezeu şi să-L roage să trimită o ploaie puternică, ca să se stingă.
Sfântul Paisie Aghioritul
https://vremuritulburi.com



Parintele Justin Parvu - despre al III-lea razboi mondial si lipsa de ma...








“Si acum, in timpurile din urma, o sa fie foarte multi mucenici”


Vezi, de aceea scriu Sfintii Parinti ca o sa fie multi mucenici acum, fiindca dusmanii Adevarului cu o alta subtilitate, cu un alt mestesug vor vrea sa te distruga, nu asa cum a fost cu idolii.In primele secole ti se spunea: “Daca nu te inchini la idoli si nu aduci jertfa, de-acuma trebuie sa te tai. S-a terminat”. Si, cu toate acestea, s-au facut sute si mii si milioane de mucenici. Dar Sfintii Parinti spun ca si acum, in timpurile din urma, o sa fie foarte multi mucenici – adica n-o sa lase Dumnezeu ca toata crestinatatea sa se inchine la Baalii actuali. N-o sa lase Dumnezeu. Dar trebuie rabdare, trebuie rabdare.

Ca sa avem rabdare trebuie rugaciune, ca numai Bunul Dumnezeu sa ne intareasca. Noi suntem slabi, omu-i foarte neputincios si incepi sa zici: “O, stie Dumnezeu ca nu pot avea rabdare!”. Dar daca ne uitam dupa adevar, toti Sfintii Apostoli, cei mai mari Sfinti Apostoli au suferit cele mai infricosate morti. I-au omorat ca pe cei mai mari raufacatori ai omenirii.Dumnezeu putea sa-i scape, dar uite ca i-a lasat sa fie omorati, ca sa-i incununeze cu bunatatile Lui pe care noi, oamenii, nu le putem cuprinde.

– Dar azi e greu de facut jertfa…

– De ce e greu de facut jertfa?

– Asta-i intrebarea: de ce-i greu? Crestinii se tem astazi de jertfa, de osteneala…

– Da, asta e. Ne-am amestecat si incepem sa nu mai tinem cu respect si cu sinceritate Adevarul. Incepem sa spunem: “Eee, stie Dumnezeu, nu-i nimica daca nu respectam cutare”…

Ortodoxia se bazeaza pe cele sapte Sfinte Soboare Ecumenice, sa avem speranta ca Bunul Dumnezeu o sa ne faca parte sa ne putem mantui. Ca nu avem nicio alta dorinta decat numai si numai sa putem capata raiul, sa putem capata Imparatia lui Dumnezeu. Trebuie sa tii adevarul – si Dumnezeu te va ajuta. Sigur ca o sa fie timpuri grele, imparatia lui Antihrist, ce mai vorba! De aceea trebuie sa ne luptam. Sunt unele scrieri bisericesti care spun ca atatia mucenici o sa se faca in timpurile de pe urma, de o sa-i intreaca pe cei dintai. Vezi? Acuma numai Dumnezeu stie cum va fi asta, ca noi vedem ca a slabit crestinatatea fata de cum citim ca a fost in trecut.Crestinatatea si Ortodoxia au slabit, dar are Dumnezeu grija si are ascunsii Lui. (14 iulie 2003)

“Cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui”


Sa ne osarduim sa nu ne indepartam de ceea ce ne sfatuieste vesnic Biserica, ca Biserica are temelie titanica – cele sapte Sfinte Soboare Ecumenice, care au scos afara tot ce a fost rau si a ramas Adevarul. Prin zeci de minuni dumnezeiesti s-au incredintat Sfintele Soboare ca vesnic asta-i adevarul. Acuma, noi sa le respectam cat putem, ca o sa fie timpuri grele! Sa respectam ce ne porunceste si ne sfatuieste Biserica si cu Dumnezeu inainte!

Trebuie sa suferim. Daca suferim, “cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui” (Matei 10:22), scrie Sfanta Scriptura. Ca vedeti, ca sa spunem adevarul, cei mai mari sfinti ai Ortodoxiei au suferit cele mai mari schingiuiri. Dar asa-I voia lui Dumnezeu – ca, prin greutatile prin care treci in viata asta sa ne rasplateasca Dumnezeu in Imparatia Cerurilor.

Cei mai mari Apostoli ai Mantuitorului, Petru si Pavel, si toti ceilalti care au raspandit Ortodoxia in toata lumea, care L-au propovaduit pe Iisus Hristos, au suferit mai mult decat ceilalti. Dar toate acestea se petrec cu slobozirea lui Dumnezeu, sunt lucruri pe care mintea omului nu poate sa le judece; de aceea spune Sfanta Scriptura: “cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui”.

Sfintii astia au fost rapiti pana la al treilea cer, asa de sfinti erau – si, uite, a ingaduit Dumnezeu sa aiba niste morti ca ale celor mai rai oameni de pe pamant. Ingaduinta lui Dumnezeu. De aceea trebuie sa facem rabdare, orice ne-ar da Dumnezeu, ca adevarul acesta este – Ortodoxia, Biserica, credinta, Iisus Hristos.

Si, cu Dumnezeu inainte!”

(din: “Familia ortodoxa”, nr. 5 (64)/ mai 2014)





Pr Arsenie Boca ,, Despre Viitorul Romaniei ,,




– Parinte, ce se intelege prin veacul al VIII-lea? – Ca am intrat in a opta mie de ani, dupa numaratoarea Bisericii. [Nota explicativa a editorilor: Potrivit cronologiei traditionale bizantine,dupa care se ghideaza toate scrierile vechi bisericesti, anul Nasterii lui Hristos este anul 5508 “de la facerea lumii“. Prin urmare, in 2010, suntem in anul 7518 “de la facerea lumii”. Sfantul Nil Atonitul, Sfantul Cosma Etolianul, Sfantul Moise Arapul si Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica sunt doar cativa dintre Parintii Bisericii carora le-a descoperit Dumnezeu in vedenie ca la a doua jumatate a veacului al optulea, cand se va inmulti faradelegea, se va apropia sfarsitul lumii.Despre acest veac pomeneste adesea parintele Dionisie in dialogurile sale].


Vezi? E sfârşitul. Am intrat în al VIII-lea veac. Să ştii că urgiile cele mai mari încep de-acum înainte. Aşa scriu Sfinţii Prooroci, aşa scriu Sfinţii Apostoli. Aşteptăm pe Antihrist. Dar apostolii lui Antihrist ştiu cum să se poarte ca să îngenuncheze adevărul, să îngenuncheze Ortodoxia. Cât timp va fi Ortodoxia la înălţime ei ştiu că nu poate împărăţia lui Antihrist să guvernele, să conducă, şi se osârduiesc cu fel de fel de meşteşugiri ca foarte cu înlesnire să vină Satana ca să conducă omenirea.

Eh!… Cât putem şi cât am auzit şi cât ne luminează Dumnezeu, să ne ţinem de adevăr. Adevărul nu-l poţi găsi nicăieri decât numai în Biserică, numai în Ortodoxie, că acolo avem sute şi mii de învăţături pe care dacă le respectăm ne ajută Dumnezeu să putem căpăta Impărăţia Cerurilor. Că aici, oricat am trăi, se isprăveşte viaţa, oricât am trăi, se sfârşesc anii. Trebuie să ne ducem dincolo, unde nu mai este sfârşit, decât veşnic fericire şi bucurie. (2003)

(Extrase din: Staretul Dionisie. Lumea in vremurile de pe urma. Vol. II,Editura Prodromos, 2010)






Abia dupa moarte trecem intr-o viata vesnica !l Ierodiacon Visarion Iugu...





Sufletul celui adormit simte rugăciunile făcute pentru el



Au mare nevoie de aceasta, şi mai ales de-a lungul celor patruzeci de zile, când sufletul răposatului porneşte pe calea sălaşurilor veşnice. 

Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti vorbesc despre faptul ca pacatul se transmite pana in al treilea- saptelea neam. De aceea unii au suferinte si boli si necazuri mari.  Pentru a pune capat sau a atenua intr-un fel consecintele pacatelor, e bine ca tot crestinul sa pomeneasca la cat mai multe Sfinte Manastiri sufletele adormitilor din  tot neamul si a vrajmasilor, caci exista blesteme si rau din partea lor.
 Macar doi -trei ani sa fie pomeniti la Manastiri la slujbe de pomenire a raposatilor si la Sfanta Liturghie ( cei adormiti ), caci acolo se fac slujbe zilnic. 
Apoi treceti la Sfanta Liturghie ( la vii ) si numele vostru si ai celor din familie si rude , caci nu se stie dupa moartea D-stra daca va va pomeni cineva.

Toţi cei care dorim să ne arătăm dragostea faţă de cei morţi şi să le dăm un ajutor real, putem să o facem cel mai bine prin rugăciuni pentru ei, şi mai ales prin pomenirea lor la Liturghie, când părticelele care sunt scoase pentru vii şi pentru morţi sunt amestecate în Sfântul Potir cu cuvintele:,,Spală, Doamne păcatele celor ce s-au pomenit aici cu Sfânt Sângele Tău, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi”. Nu putem face nimic mai bun şi mai de seamă pentru morţi decât să ne rugăm pentru ei, făcându-le pomenirea la Liturghie. Au mare nevoie de aceasta, şi mai ales de-a lungul celor patruzeci de zile, când sufletul răposatului porneşte pe calea sălaşurilor veşnice. Trupul nu simte atunci nimic: nu vede pe cei apropiaţi care sunt adunaţi laolaltă, nu miroase mireasma florilor, nu aude cuvântările de îngropăciune. Dar sufletul simte rugăciunlie făcute pentru el şi este recunoscător celor care le fac şi este duhovniceşte alături de aceia.

(Ieromonah Serafim Rose, Sufletul după moarte, Iaşi, 2006, p. 230)
http://www.doxologia.ro