Rugaciunea lui Iisus sfinteste omul si locul

 Când eşti supărat, spune rugăciunea lui Iisus şi încearcă să te depărtezi de situaţia conflictuală.

 Fă o plimbare pentru câteva clipe şi, în timp ce te plimbi, rosteşte în gând rugăciunea lui Iisus.

Când ne supărăm sau ne mâniem, atunci suntem departe de Dumnezeu. 

Cum putem noi, oare, ca adevăraţi creştini ortodocşi, să reacţionăm astfel faţă de semenii noştri?

  Mânia rezultă dintr-un egoism propriu. 

Aceasta este una din situaţiile în care trebuie să cerem ajutorul lui Dumnezeu, iar rugăciunea lui Iisus, „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”, ajută foarte mult. Repetând această rugăciune în fiecare zi, in timpul liber cand mintea nu e preocupata decat cu ganduri desarte, vom vedea că nu ne mai mâniem aşa de uşor.Vom observa ca cu timpul vom deveni mult mai calmi, calculati, vom avea o trezvie in toate, o intelepciune si o iluminare a mintii, vom ocoli pacatul ,oamenii ce ne trag in jos prin nemerniciile lor,vom simti prezenta lui Dumnezeu in inimile noastre si Harul Domnului adumbrind asupra noastra.Patimile cu timpul vor disparea, rautatea si ura se vor preschimba in dragoste si pace sufleteasca.


...bătrânul Amfilohie mărturisea fiilor săi duhovniceşti: „Câtă vreme rămân pe stânca înaltă a rugăciunii, orice valuri ar bate la temelia ei, nu-mi pot face nimic. Dacă însă mă las în jos, ele mă udă. Rugăciunea inimii, reintegrează, uneşte, sfinţeşte. 

Câtă vreme focul Rugăciunii lui Iisus arde în suflet, toate crengile uscate ard şi dispar.

 La începutul Rugăciunii tu simţi bucurie, apoi dulceaţă şi la sfârşit vin lacrimile, căci simţi prezenţa lui Iisus.

 Cu Rugăciunea lui Iisus, omul devine ca un copil. Se adresează lui Dumnezeu simplu şi inocent, ca şi Adam în Rai, înainte de cădere.

 Cu Rugăciunea se dobândeşte sfânta şi binecuvântata apatie (lipsa patimilor). 

Rugăciunea lui Iisus sfinţeşte locul unde eşti şi munca ce o faci. Rugăciunea rezolvă orice lucru. Ea te face să umbli pe mare, scurtează distanţele, schimbă dispoziţia oamenilor, dă curaj, credinţa şi răbdare în viaţă”.

(Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Mai putem trăi frumos?, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012, p. 103)