– Prin rugăciune. Călugărul să fie mai întâi om de rugăciune şi făclie în sfeşnic pentru toţi. Numai aşa putem ajuta şi zidi duhovniceşte pe oameni. Întâi să fie rugăciunea, apoi exemplul vieţii noastre, apoi cuvântul de învăţătură.
– Cum putem dobândi darul lacrimilor?
– Dacă vom avea smerenia sfinţilor, vom dobândi şi rugăciunea inimii şi darul lacrimilor. Eu n-am putut dobândi acest dar, care se primeşte de la Dumnezeu cu mare osteneală.
– Ce părere aveţi despre monahismul atonit de astăzi?
– N-am nicio părere. Dar ştiu că toţi au venit în Sfântul Munte să slăvească pe Dumnezeu şi să se mântuiască! De aceea, toţi se silesc după râvnă şi putere la rugăciune, la ascultare, la post, la priveghere de noapte şi la toate faptele bune. Toţi se smeresc, au nădejde, se ostenesc şi urmează lui Hristos. Însă cine va lua cununa mântuirii, nimeni nu ştie decât singur Dumnezeu.
– Ce cărţi sfinte trebuie să citească monahii?
– Întâi Sfânta Scriptură. Apoi „Vieţile Sfinţilor” şi scrierile patristice. Nu trebuie să citim, nici să vorbim mult! Ci trebuie să facem mult!
– Părinte Paisie, de câte ori trebuie să ne împărtăşim pe an?
– De câte ori ne îndeamnă cugetul inimii şi duhovnicul. Unii mai des, alţii mai rar. Dar dacă monahii se pot împărtăşi o dată pe săptămână, este foarte bine.
Mirenii, oricum, mai rar, după cum hotărăsc duhovnicii lor.
SFATURI DE LA PARINTELE PAISIE AGHIORITUL