Viața Sfântului Ierarh Nicolae. Făcătorul de minuni, ocrotitorul și dăruitorul
Din minunile Sfantului Nicolae
Sfantul Nicolae in autobuz
Intr-o zi de Februarie, 1965, un autobuz plin de calatori se indrepta catre orasul cel mai apropiat. Vecinul cel mai apropiat al conducatorului era un batran impunator si solid, cam de 75 de ani, cu barba alba, ce purta o manta calduroasa si o caciula cu urechi. Autobuzul inainta incet, caci zapada se asternea.
Ajungand la o cotitura a drumului, lanturile din spate ale masinii s-au rupt. Desi soferul a franat, a pierdut controlul masinii sale, neputand-o impiedica sa se izbeasca de un alt autobuz plin de lume care i-a aparut inainte. Toate acestea s-au petrecut cu viteza fulgerului. Inimile calatorilor pareau gata sa le sara din piept. Cele 2 autobuze s-au oprit la 1 cm unul de altul.
Batranul si-a facut atunci semnul crucii exclamand: Slava tie Doamne! Slava tie! Binecuvantat sa fie numele tau, preasfanta Maica a Domnului, caci tu ne-ai izbavit!
Cateva minute mai tarziu, celalalt autobuz si-a reluat drumul, in timp ce soferul nostru si ajutorul lui puneau lanturile din nou. Un tanar incepu atunci sa ii spuna batranului: iarta-ma bunicule, dar nu m-am putut opri cand te-am vazut facandu-ti semnul crucii!
Batranul, fara a parea cu nimic tulburat, relua cuvantul: Iti voi raspunde bucuros tinere. De unde stii ce cuget eu? In momentele in care ne vedem in fata moartea, cele ascunse de noi se dezvaluie. Tocmai asta s-a intamplat acum. Din locul in care va aflati, nu puteti vedea ce se petrece in spatele dumneavoastra, insa stand intr-o parte, am vazut cel putin 10 persoane, facandu-si semnul crucii. Sunt anumite lucruri care nu se vor nputea niciodata taia din radacina lor, caci aceasta ar fi ca si cum ni s-ar smulge maruntaiele. Asa ca noi toti cadem in fiecare zi in "greseala" care consta in aceea ca, amintindu-ne ca exista o oarecare putere tainica, tare si buna, pretindem ca nu o cunoastem.
- Cu mine, nimic de acest gen nu se va intampla niciodata, a spus tanarul. Batranul a inceput sa rada si a continuat:
- Ingaduie-mi sa iti dovedesc ca te inseli. Spui ca o asemenea comportare este cu totul absurda in 1965, oare ce va spune faptul ca au trecut 1965 de ani de la nasterea lui Iisus Hristos, Mantuitorul lumii.
- Aceasta este, relua tanarul putin tulburat, o amitire dintr-un trecut, cu desavarsire anulat in mod definitiv. Dupa felul in care imi vorbiti, s-ar parea ca voiti sa ma convingeti ca exista minuni. Batranul a tacut o clipa, apoi a continuat:
- Da, dragul meu prieten, sunt minuni ale lui Dumnezeu, pe care tu insuti, vei fi obligat sa le crezi, ca toti cei care sunt aici, dar vazandu-le, va trebui sa pastrati tacerea, caci daca ati vorbi, ati risca sa fiti trimisi intr-o clinica psihiatrica.
Autobuzul ajunsese pe drumul principal. Ninsoarea a incetat si soferul a putut sa maresca viteza.
Tocmai in aceasta clipa, calatorii care il priveau si il ascultau pe batran nu l-au mai vazut. Locul lui era gol... 2,3 dintre cei apropiati de tanar si-au facut cruce zicand:
- Sfant, sfant, sfant este Domnul Atotiitorul.
Unul dintre ei s-a intors catre calatorii din spate zicand:
- Intelegeti acum cine ne-a salvat de la ciocnire? Acest bunic cu barba alba, ocrotirorul popporului nostru, sfantul Nicolae.
Batranul si-a facut atunci semnul crucii exclamand: Slava tie Doamne! Slava tie! Binecuvantat sa fie numele tau, preasfanta Maica a Domnului, caci tu ne-ai izbavit!
Cateva minute mai tarziu, celalalt autobuz si-a reluat drumul, in timp ce soferul nostru si ajutorul lui puneau lanturile din nou. Un tanar incepu atunci sa ii spuna batranului: iarta-ma bunicule, dar nu m-am putut opri cand te-am vazut facandu-ti semnul crucii!
Batranul, fara a parea cu nimic tulburat, relua cuvantul: Iti voi raspunde bucuros tinere. De unde stii ce cuget eu? In momentele in care ne vedem in fata moartea, cele ascunse de noi se dezvaluie. Tocmai asta s-a intamplat acum. Din locul in care va aflati, nu puteti vedea ce se petrece in spatele dumneavoastra, insa stand intr-o parte, am vazut cel putin 10 persoane, facandu-si semnul crucii. Sunt anumite lucruri care nu se vor nputea niciodata taia din radacina lor, caci aceasta ar fi ca si cum ni s-ar smulge maruntaiele. Asa ca noi toti cadem in fiecare zi in "greseala" care consta in aceea ca, amintindu-ne ca exista o oarecare putere tainica, tare si buna, pretindem ca nu o cunoastem.
- Cu mine, nimic de acest gen nu se va intampla niciodata, a spus tanarul. Batranul a inceput sa rada si a continuat:
- Ingaduie-mi sa iti dovedesc ca te inseli. Spui ca o asemenea comportare este cu totul absurda in 1965, oare ce va spune faptul ca au trecut 1965 de ani de la nasterea lui Iisus Hristos, Mantuitorul lumii.
- Aceasta este, relua tanarul putin tulburat, o amitire dintr-un trecut, cu desavarsire anulat in mod definitiv. Dupa felul in care imi vorbiti, s-ar parea ca voiti sa ma convingeti ca exista minuni. Batranul a tacut o clipa, apoi a continuat:
- Da, dragul meu prieten, sunt minuni ale lui Dumnezeu, pe care tu insuti, vei fi obligat sa le crezi, ca toti cei care sunt aici, dar vazandu-le, va trebui sa pastrati tacerea, caci daca ati vorbi, ati risca sa fiti trimisi intr-o clinica psihiatrica.
Autobuzul ajunsese pe drumul principal. Ninsoarea a incetat si soferul a putut sa maresca viteza.
Tocmai in aceasta clipa, calatorii care il priveau si il ascultau pe batran nu l-au mai vazut. Locul lui era gol... 2,3 dintre cei apropiati de tanar si-au facut cruce zicand:
- Sfant, sfant, sfant este Domnul Atotiitorul.
Unul dintre ei s-a intors catre calatorii din spate zicand:
- Intelegeti acum cine ne-a salvat de la ciocnire? Acest bunic cu barba alba, ocrotirorul popporului nostru, sfantul Nicolae.
Nu stiu ce vom face, a spus un altul, dar pretutindeni unde voi merge, eu voi povesti aceasta minune a Sfantului Nicolae. Daca vor, pot sa ma arunce intr-un azil de nebuni. Va am pe toti martori si mai ales pe tine. Tanarul si-a ascuns fata in maini, o buna bucata de timp.
2 ore mai tarziu, autobuzul s-a oprit. Toti calatorii au coborat pentru a bea ceai cald. Tanarul, foarte emotionat, si-a apropiat de unii dintre unii dintre prietenii sai de drum, spre a le cere adresa si a le-o da pe a sa. Ceilalti calatori au facut la fel.
- Stiti ce va propun? A spus o tanara femeie. Sa nu pierdem legaura dintre noi. Ceea ce am cazut si am auzit cu propriile noastre urechi este un eveniment mare. Oare ce ne prevesteste? Negresit ceva bun, deoarece acest bunic batran era ocrotitorul poporului nostru. Minunea istorisita aici a fost scrisa de un martor ocular.
- "Nu pot scrie mai mult,, a adaugat el.
- Caci sunt cuprins de emotie si plang. Si eu eram in autobuz."
2 ore mai tarziu, autobuzul s-a oprit. Toti calatorii au coborat pentru a bea ceai cald. Tanarul, foarte emotionat, si-a apropiat de unii dintre unii dintre prietenii sai de drum, spre a le cere adresa si a le-o da pe a sa. Ceilalti calatori au facut la fel.
- Stiti ce va propun? A spus o tanara femeie. Sa nu pierdem legaura dintre noi. Ceea ce am cazut si am auzit cu propriile noastre urechi este un eveniment mare. Oare ce ne prevesteste? Negresit ceva bun, deoarece acest bunic batran era ocrotitorul poporului nostru. Minunea istorisita aici a fost scrisa de un martor ocular.
- "Nu pot scrie mai mult,, a adaugat el.
- Caci sunt cuprins de emotie si plang. Si eu eram in autobuz."
Viața Sfântului Ierarh Nicolae. Făcătorul de minuni, ocrotitorul și dăruitorul
Editura:Meteor Publishing, an aparitie: 2015
Cartea
Din vietile sfintilor martiri ai Rusiei
Din vietile sfintilor martiri ai Rusiei
Ieromonahul Nicon de la schitul Optina, care a fost expediat intr-un lagar de concentrare in 1927, le scria prietenilor sai ca sa le spuna cat este de bucuros ca sufera pentru Hristos. El le amintea cuvintele Mantuitorului: "fericiti cei prigoniti pentru dreptate.Fericiti veti fi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind pentru mine. Bucurati-va si va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri..."(Matei,5:10-12).
Proteiereul Mihail Polski
"Noii Martiri ai Rusiei", colectia Din temnite spre sinaxare, Editura Areopag si Meditatii, anul 2012, pag. 7-11
Proteiereul Mihail Polski
"Noii Martiri ai Rusiei", colectia Din temnite spre sinaxare, Editura Areopag si Meditatii, anul 2012, pag. 7-11
Strivita, ciuntita, in lanturi, spionata, intoxicata, tradata, parasita. Va disparea oare Biserica? Nu, caci Mirele ei, unicul nostru Domn vegheaza asupra ei
Dumnezeu, in marea sa milostivire a aratat numeroase semne si minuni in tarile prigonite pentru credinta lor, pentru a spori credinta si a imbarbata sufletele.
"Curajul credintei i-a inspaimantat de multe ori si pe cei mai salbatici prigonitori din Rusia. De 40 de ani incoace, siragul mucenicilor si al marturisitorilor din Rusia nu s-a curmat deloc. Si in ziua de qastazi, in partile inghetate din Siberia, unde sunt dusi la munca silnica cei binecredinciosi, chinurile mucenicesti urmeaza regulat.
Sunt unii dintre credinciosii condamnati care nu voiesc sa lucreze in zile de sarbatoare si Duminici. Pentru asta li se opreste hrana si sunt batuti fara mila, dar ei rabda cu multumire pentru porunca lui Dumnezeu. Altii dintre condamnati nu vor sa lucreze deloc pentru stapanire (socotind ca este stapanirea lui Antihrist), pentru asta sunt chinuiti pana la moarte, cu batai, cu foamete si cu frig, fiind lipsiti de adapost si de hrana. Toti acestia intgra in randul noilor mucenici care uda mereu omul sfintei credinte si imblanzesc mania lui Dumnezeu, care cu dreptate este pornita asupra lumii necredincioase de astazi.
Mai sunt apoi o multime de ravnitori ai credintei, care traiesc ascunsi prin padurile cere nestrabatute din Siberia si Caucaz. Ei dupa viata aspra, ca si sfintii parinti din vechime, iar milostivul Dumnezeu ii acopera ca sa nu fie descoperiti de stapanire..."
Sfantul Ioan Iacob Hozevitul ("Din Ierihon catre Sion"- curajul credintei)