Sfântul Ioan Gură de Aur

MARGARITARE DUHOVNICESTI

Daca vrei sa ispitesti lucrurile altora, atunci cerceteaza lucrurile lor bune, iar nu pe cele rele, caci cine mareste pacatele semenilor sai, acela este el insusi foarte mic in ochii lui Dumnezeu.

"Iertand altora, voua insiva va iertati."

****

Neruşinarea este o nerecunoştinţa faţă de Mântuitorul

Voi sunteţi mădularele lui Hristos, voi sunteţi templul Duhului Sfant.

Nu vă faceţi, aşadar, mădularele ca ale unei desfrânate. Nu trupul vostru va fi întinat atunci, căci trupul vostru nu este al vostru, ci al lui Hristos.

A zis acestea El, ca să arate că ne iubeşte, pentru că l-a făcut al Său trupul nostru – ca să ne scoată din puterea care ne duce la rău.

Căci dacă trupul vostru nu este al vostru, n-aveţi puterea – zice el – de a întina un trup care nu-i al vostru, mai cu seamă dacă el este al Domnului – şi nici de a întina templul Duhului.

Dacă cineva vine în locuinţa cuiva şi se poartă necuviincios, el va putea fi aspru pedepsit. Cel ce, din templul regelui face spelunca unui bandit, cugetaţi ce pedeapsă îl aşteaptă!

Gândiţi-vă aşadar, la acestea – şi respectaţi pe cel ce locuieşte în voi (…) Nu v-aţi făcut toţi mădulare ale lui Hristos? Aduceţi-vă aminte – şi aceasta vă va ţine în curăţie – ale cui erau aceste mădulare – şi ale cui sunt ele acum.

Aşa că, de aici înainte, putere nu mai aveţi să faceţi ce vreţi cu ele, ci să slujiţi celui ce v-a eliberat. Noi ne arvunisem carnea noastră diavolului, ticălosul domn al desfrânării, Hristos văzând aceasta a descătuşat-o şi a scos-o de la această afurisită tiranie. Ea, aşadar, nu mai e a noastră, ci a aceluia care a eliberat-o. Vreţi sa-i daţi cinstire ca unei mirese regeşti, nimeni nu vă împiedică. Iar dacă vreţi s-o scufundaţi iarăşi în viaţa cea de odinioară, veţi suferi cuvenita pedeapsa pentru asemenea nelegiuire.

*****
Sa fugim de bârfire, dragii mei…

Nici o greseala nu-i mai mare ca ea – si nici mai usor de savârsit.

De ce? Pentru ca se savârseste mai degraba decât oricare alt pacat – si cuprinde repede pe cel ce nu baga de seama.

Celorlalte greseli le trebuie vreme, pregatire, tovarasie si adesea taraganelile pot aduce împiedicarea lor.

De pilda, cineva si-a pus în gând sa ucida sau sa tâlhareasca. Pentru aceasta trebuie sa faca unele pregatiri – si de multe ori, în vreme ce el întârzie, patima îl paraseste, pornirea cea rea se mistuie, el se lasa de gândul cel vinovat, ne mai savârsindu-l.

Nu-i tot asa când e vorba de bârfire. Daca nu suntem cu totul bagatori de seama, ea ne rapeste dintr-odata.

Ca sa bârfim, nu-i nevoie nici de vreme, nici de pregatiri, nici de cheltuieli, nici de alcatuiri. Numai sa vrem – si de îndata vointa se preface în fapta. Caci limba e singura unealta care ne trebuie.

De aceea, e bine sa ne ferim de aceste vicii!…

******

Pe cei ce insulta trebuie sa-i luam drept slabi sau bolnavi

Veti zice: Cum, oare, e cu putinta sa suferim jignirile? Cum – întreb eu – aceasta n-ar fi cu putinta? Cuvintele pricinuiesc, oare, vreo rana? Lasa pe trup vreo zgârietura? Ce rau fac? De vrem, le putem suferi.

Sa facem legamânt ca le vom suferi – si, sa vedeti, le vom suferi. Sa ne zicem noua însine: Aceasta nu-i ura, ci slabiciune. Si în adevar e slabiciune – si dovada ca nu-i ura sau rautate, este ca omul acesta însusi voia sa se înfrâneze, cu toate ca adesea fusese jignit.

Daca cugetam ca acesta-i un lucru de slabiciune, vom suferi, vom ierta si ne vom sili ca noi însine sa nu cadem. Va întreb pe toti: de voiti, puteti fi îndeajuns de întelepti ca sa suferiti pe cei ce va jignesc? Cred ca da. Poate ca acel ce v-a jignit a facut-o fara voie, nu din gând precugetat, poate numai sub îmboldirea patimii, stapâniti-va…

Ati fost jigniti – si jignirea vine de la dusmanii vostri? Cu atât mai mult sa fiti împaciuitori. Dar acela înnebunit de obraznicie!… Tocmai pentru aceasta trebuie sa te duci sa-l afli; caci doua rele îl pasc, obraznicia si mânia.

Voi sunteti în stare de sanatate, vedeti limpede, nu ca el care orbecaieste în întuneric, din pricina acestor doua rele. Si fiindca voi sunteti la adapost de acestea si, pe deasupra, sanatosi, mergeti spre el, dupa cum doctorul la bolnav. Zice oare doctorul: „Omul acesta este bolnav si nu voi merge sa-l vad?” Mai ales atunci se duc doctorii, când vad bolnavi care nu se pot misca. De cei ce se misca, ei se îngrijesc mai putin. Oare, trufia si mânia nu vi se par mai grozave ca o boala?

 Sf. Ioan Gura de Aur

sursa http://www.ioanguradeaur.ro

Pravila de rugăciune „Bogorodicinaia” (Născătoare de Dumnezeu)

( adică citirea de 150 de ori a cântării aduse din ceruri de către Arhanghelul Gavriil ca închinăciune Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu).




Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta facă-se voia Ta, precum în cer așa și pre pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă grșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. ȘI nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

Ușa milostivirii deschidene-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi cei ce nădăjduim întru Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamlui creștinesc”.

Măntuiește, Doamne, pre părintelui meu duhovnicesc (numele….) și pre toți fiii lui duhovnicești și pre frații noștri întru Hristos și pre toate rudeniila cele după duh și după trup, întărește-i, apără-i și miluiește-i, dă-le mângăiere în scârbe și vindecare de boale. Doamne! Trimite-i lui harul Sfântului Duh și pentru rugăciunile Născătoare de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viața și să ne mântuim sufletele noastre. Amin!


« Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre».

-,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!… citim o dată ,,Ușa milostivirii”, după care ne rugăm la Maica Domnului după trebuințele fiecăruia, cu cuvintele noastre, adaugând următoarele cereri:


După primele zece:

O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mîntuiește și păzește pre toți creștinii drept-slăvitori, sporește-le credința și pocăința, iar pre cei adormiți odihnește-i în veșnica slavă a Domnului nostru.

După douăzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciți și căzuți robi ai Tăi (numele).


După treizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-l și păzește-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) și cu sfinte rugăciunile lui miluiește-mă pre mine, păcătosul.


După patruzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potolește întristările noastre și trimite mângâiere celor scârbiți și bolnavi robi ai Tăi (numele).


După cincizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de ispite și de tot răul și năpăstuirile.


După șaizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârșesc toate lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiați.


După șaptezeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzete-mă de tot răul și acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.


După optzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază sufletul meu și dăruiește-mi statornică rugăciune către Tine.


După nouăzeci:


O preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău și a Stăpânului nostru, ca să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și osârdnice.


După o sută:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înduplecă-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiască pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele și să mântuiască păcătosul meu suflet.


După o sută zece:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întărește-mă în credință și luminează ochii mei întunecați cu păcatele.


După o sută douăzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește–mă de gânduri deșarte și dăruiește-mi cuget și inimă avântate spre mântuire.


După o sută treizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă și sănătate trupească.


După o sută patruzeci:


O, Presfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruiește-mi sfârșit pașnic și netulburat și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare.


După o sută cincizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit și păzitoare puternică, nu mă depărta pre mine, păcătosul și nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci tu ești nădejdea creștinilor și adăpostirea păcătoșilor.


La sfârșitul Pravilei de rugăciuni rostim:


Cuvine-se cu adevărat să Te fericim Pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât herumii și mai slăvită fără asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai nîscut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de dumnezeu, Te mărim.


Slavă tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.

Amin.
Doamne miluiește! Doamne miluiește!
Doamne miluiește!

Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a pravoslavnicilor creștini, și sfânta Biserica Ta în vecii vecilor!

sursa  https://ortodoxianeamului.wordpress.com

” Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.”

Mantuitorul Sufletelor noastre- Iisus Hristos

            

Cat traim pe acest pamant, calatori fiind, sa ne ostenim pentru a avea inima curata si smerita .

Sa nu uitam scopul nostru aici- mantuirea.

Ce inseamna mantuirea ? Sfintirea prin Har.

Caci nimic necurat nu va intra in Imparatia Domnului.

Pentru fiecare minut folosit fara rost vom da socoteala. Pentru fiecare cuvant, fapta. Chiar si pentru indiferenta noastra fata de aproapele, caci aproapele nostru este chiar Iisus Hristos.

Haina botezului o primim imaculata in momentul Sfantului Botez, insa ea se murdareste prin comiterea pacatelor, fie cu fapta, cu vorba, cu gandul sau prin indiferenta fata de suferinta aproapelui. Cu aceasta ,, sfanta haina a botezului ,, ne infatisam la judecata particulara in fata Domnului Iisus Hristos !

Asa dar, cate zile avem aici pe pamant , sa facem tot ce tine de noi ca sa avem inima curata, spalata prin lacrimi de pocainta, indumnezeita de Harul Duhului Sfant.

Sa cautam cele folositoare sufletului si de nimic necurat sa nu ne atingem.

Patimile intuneca mantea noastra. Deci,sa lucram virtutile si sa dobandim smerenia.

Pacatul spovedit se iarta, insa se curata prin multe lacrimi de pocainta , rugaciune si multa milostenie, facuta cu inima buna.

Cand faci milostenie, zi asa '' pentru Iisus Hristos dau, pentru iubirea lui fata de mine si semeni. ..
Sa nu te stie nimenea ca ai facut mila si bunatate cu aproapele tau.

Pacat este si atunci cand puteai sa oferi ajutor, insa din rautate , indiferenta, mandrie, egoizm ,lacomie, invidie , etc nu ai ajutat aproapele.

Domnul cand vede milostenia facuta din munca cinstita si cu inima buna iarta pacatele.

Numaidecat orice fapta buna este placuta lui Dumnezeu, si pentru ca El este milostiv si bun, iarta pacatele celor adormiti si a celor vii.

 De aceea este bine de a da cat mai des milostenie celor saraci pentru iertarea celor adormiti, inclusiv pomenirea lor la Sfanta Liturghie .

Chiar daca nu ai nici un ban in buzunar, daca ai o paine, ofera celui sarac jumatate; daca ai doua haine -ofera una celui ce doarme pe banca din parc afara, daca esti medic-viziteaza o bolnava fara nici o sursa de venit ce zace in pat uitata de lume, daca esti adolescent-adopta o pisica inghetata de frig pe strada , daca esti avocat- ofera un sfat bun unui prieten virtual.

Acesta este cuvantul Domnului nostru, urmeaza-l in fapte si fii curat cu inima si te vei mantui.


Doamne ajuta.

Maica Filofteia.

„Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”

"Iisus a răspuns:

Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta.


Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum împărăţia Mea nu este de aici.

Deci i-a zis Pilat: Aşadar eşti Tu împărat?

Răspuns-a Iisus: Tu zici că Eu sunt împărat.

Eu spre aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă glasul Meu."
IOAN 18:36-37

Mântuitorul Hristos este Viaţa noastră şi viaţa lumii.Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan ne spune că Dumnezeu a trimis pe Fiul Său în lume tocmai pentru ca „lumea să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10, 10). 

Tot el ne spune că: „Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3, 16). Aşadar numai în Hristos Care este „Viaţa lumii” putem avea „viaţă din belşug” şi „viaţă veşnică”.

 Şi numai în Hristos, viaţa noastră se împlineşte pentru că are un sens veşnic. Dacă omul îşi limitează orizontul vieţii numai la lumea aceasta, chiar dacă ar avea tot ceea ce doreşte, totuşi nu poate fi fericit, pentru că sufletul său nemuritor nu se mulţumeşte doar cu bunurile lumii acesteia. Sufletul tinde spre Dumnezeu şi nu se poate odihni decât în El.

Şi totuşi, cât de mulţi oameni înăbuşă în ei tinderea sufletului lor spre Dumnezeu şi aleargă numai după bunurile şi plăcerile vieţii acesteia, care sunt atât de înşelătoare! 

Aceştia zic: „Să mâncăm şi să bem căci viaţa este scurtă. Să profităm de ea cât trăim aici pe pământ pentru că nimeni nu ştie dacă mai este ceva după moarte”. 

Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că aceasta este gândirea celor care iubesc mai mult întunericul decât Lumina pentru că faptele lor sunt rele. „Căci oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească”(Ioan 3, 20).

Să nu uităm nicio clipă că viaţa pământească este doar o pregătire pentru viaţa cea veşnică, pe care Dumnezeu o dă celor vrednici.

PARINTELE Serafim

Arhiepiscop Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord